Până mai acum vreo lună, când un politician din opoziție voia să atace Guvernul pe cifre, îi reproșa că la final de ciclu bugetar european abia am depășit un grad de absorbție de 50%, adică abia am reușit să cheltuim puțin peste jumătate din banii alocați României. Când un politician de la putere voia să-și apere Guvernul, zicea că, grație măsurilor luate de acesta, am reușit să depășim pragul de 50%. Cifra era aceeași, doar privită din unghiuri diferite. Între timp, ambele mari partide au intrat cumva în opoziție, deși ambele susțin Guvernul tehnocrat, așa că tema a ieșit din discursul public. Nu poți să și înjuri, să și aplauzi Guvernul în același timp, nu? Bun, dar dacă tot au trecut 7 ani de Uniune Europeană, ce a însemnat asta pentru noi, ăștia mărunții? Ne-a ajutat apartenența la UE? Sau era mai bine înainte?

Percepţii
Firește, fiecare a trăit în felul lui din 2007 până acum, așa că fiecare experiență este diferită. Putem vorbi de tendințe generale, de medii aritmetice sau geometrice, de una, de alta, dar nimeni de fapt nu se încadrează în medie. Unii sunt peste, alții sub ea, că doar de aia se cheamă „medie”. În medie, toți trăim mai bine ca în 2006, ultimul an în afara UE. În 2006, salariul mediu era de 866 lei, adică 246 euro. Anul trecut, a fost de 1.866 lei, adică 414 euro. Deci, trăiți mai bine, chiar dacă nu vă dați seama. Vedeți? De-aia nu vorbim de medii, că prin statistică poți dovedi orice. În același interval de timp, prețul unui pachet de țigări a crescut de la un euro la trei euro, ceea ce contează mai mult pentru bugetul unui fumător decât faptul că prețul pâinii feliate a rămas tot vreo 50-60 de eurocenți.

Sărăcie lucie
Așa că hai să lăsăm statistica și să vedem mai bine ce au făcut aleșii noștri cu banii europeni. Constantin Simirad a condus Iașul 11 ani. Vă mai aduceți aminte cum zicea el la plecarea din funcție? „Am administrat sărăcia”. A ținut orașul funcțional într-o perioadă de criză economică și de tranziție parcă nesfârșită, dar investițiile în municipiu au fost minime. Putem număra, în 11 ani, doar câteva: piețele, esplanada Halei, Piața Națiunii din fața UMF, Hotel Municipal, centrul Hecuba și… cam atât.

„Poli de creștere”
Nici primii ani ai lui Gheorghe Nichita nu au fost mai fructuoși. Lucrurile s-au schimbat radical din 2007, mai ales că UE a creat sistemul numit „poli de creștere”, prin care a pus la dispoziție celui mai important oraș din fiecare regiune o sumă groscioară pentru investiții. Al doilea mecanism prin care au venit bani a fost Programul Operațional Sectorial, derulate prin București, dar pe proiecte locale sau județene. În total, peste Iași s-au revărsat vreo 200 milioane de euro. Nu s-au cheltuit toți. O parte vor fi pierduți după 31 decembrie. Nu degeaba se asfaltează și acum, în decembrie. Fiecare euro cheltuit până dă gerul este un euro câștigat.

Ce e finalizat
Un proiect închis deja, este celebra Axă Est-Vest, Păcurari – Independenței – Bucșinescu. Pe acest traseu, s-a schimbat tot ce înseamnă infrastructură rutieră și linii de tramvai. Ieșenii au înjurat „regesc”, vorba lui Bănică junior, pasajul de la Fundație, dar s-a terminat până la urmă cu bine. 90,7 milioane de lei, în total. Axa Culturală, Copou – Centru a însemnat tot străzi, trotuare, piste de bicicliști, șine de tramvai. Cu 91,1 milioane lei a fost terminată a doua mare axă a Iașului. Pentru partea cealaltă din oraş, a existat așa-numita „Axă Sud”, din Podu Roş până în capăt CUG. 87,6 milioane de lei, cu tot cu pasajul Nicolina, care și el a provocat sute de mii de înjurături din partea șoferilor. Proiectul este aproape gata. Tot pe problema de asfalt și alte asemenea, cu 9,1 milioane de lei s-au modernizat străzile și parcările din preajma primăriei și a Teatrului Național. Rețeaua de tramvai prin diverse zone a înghițit încă 89,4 milioane de lei. Lucrările sunt gata.

În lucru
Ca soluție pentru vechea problemă a legăturii între Dacia și Centru a fost găsită construirea pasarelei Octav Băncilă, pe care se asfaltează în continuare. Știți și dumneavoastră problema: niște conducte rătăcite pe unde trebuia să se intre cu excavatorul a întârziat enorm șantierul. 87,8 milioane de lei conform fișei proiectului se transformă în betoanele pasajului și în asfaltul a 9 străzi din Dacia şi Copou. Cam asta a fost dorința primăriei în acești ani. La fiecare proiect, indiferent despre ce era vorba, să mai prindă niște străzi prin zonă. S-a băgat alături de Consiliul Județean în proiectul de reabilitare a mănăstirii Golia? A lăsat CJ să se ocupe de picturi și iconostas și, de 9,1 milioane de lei, a refăcut străzile Vovidenie, Golia, Enescu etc și a refăcut toaleta publică din Târgu Cucu. Ce treabă are respectivul obiectiv cu mănăstirea? Niciuna, dar dacă UE dă bani… La fel s-a făcut și în cazul Muzeului Municipal aflat în curs de finalizare, unde în cei 19,5 milioane de lei este prins și ceva asfalt. Tot asfalt a însemnat și reabilitarea splaiului stâng al Bahluiului. Inițial, proiectul era de 79,4 milioane de lei și însemna și construirea unui pasaj subteran în Podu Roș, care să lege bulevardul Mangeron de strada Splai Bahlui Mal Stâng. S-a renunțat la pasaj, că se ieșea din orice termen, proiectul a intrat serios la apă, dar este în curs de finalizare și el.

Eşec dureros
În schimb, splaiul drept este un eșec dureros. Proiect în oglindă cu splaiul stâng, prevăzând legarea zonei Podul de Piatră de Zona Industrială, cu pasaj subteran în Podu Roș, ideea s-a blocat în licitații. Nici măcar în varianta sa restrânsă nu a putut fi lansată în lucru, așa că banii, nişte zeci de milioane de lei, sunt ca și pierduți. Mă rog, nu chiar toți, că unii au fost aruncați din timp spre alte lucrări.

„Groapa lui Manciuc”
Un vechi pariu al Primăriei a fost reabilitarea centrului istoric al Iașului, axa Lăpușneanu – Cuza Vodă. Am mai vorbit noi de Cuza Vodă și despre cum s-a renunțat la idee din cauza opoziției localnicilor. Mai simplu a fost în zona Lăpușneanu. Proiect de 13,6 milioane de lei, vizând refacerea străzii și a zonei din jur. S-a refăcut strada și „groapa lui Manciuc”, adică pasajul din Piața Unirii. Mai e de treabă pe esplanada Pieței Unirii.

Şi cu semafoare
Cu atâta asfalt nou, s-a vrut și implementarea unui Sistem de management inteligent al traficului, ca la București. Mda, cam ca la București a și ieșit deocamdată, pentru că nu merge. Să nu fim totuși răutăcioși. Se lucrează intens pentru finalizarea lui până la sfârșitul anului. Măcar partea de lucrări fizice să fie gata, că pe urmă avem tot timpul pentru reglaje și certuri între Primărie și șoferi. Ar fi păcat de 91,2 milioane de lei să nu fie terminat.

Una cladă, una rece
Primăria a avut de gând să refacă și zonele de agrement ale Iașului. Mai exact, zona Ciric și plaja Nicolina. Al doilea proiect a eșuat. Primul este gata, contra sumei de 46,6 milioane de lei. Ieșenii încă nu s-au obișnuit cu noul Ciric. Parcările sunt goale, iar doar puțini merg să se distreze la un tenis, ping-pong sau la cățărare. Nici telescaunul nu este mai folosit, dar ăla a fost controversat de la bun început. În fond, a fost făcut doar ca să nu se mai laude Pinalti că doar la Piatra Neamț există așa ceva. Altminteri, te plimbi o dată cu el și ai cam văzut tot.

Încă două
La „și altele”, putem include Centrul Tehnologic Regional și căminul de bătrâni din Copou. De la primul proiect, de 18,2 milioane de lei s-au vrut multe, dar a ieșit doar o clădire de birouri, deja dată cu chirie. Bine măcar că aduce bani. Al doilea, modernizarea și extinderea căminului de bătrâni, putem să aplaudăm cheltuirea a 11 milioane de lei pe un obiectiv necesar, dar putem să spunem că este încă foarte puțin, pentru bătrânii noștri.

Trei drumuri
Pe partea Consiliului Judeţean, lucrurile au fost mai simple. Proiectele au pornit mai devreme, încă de pe vremea lui Lucian Flaișer, care visa numai investiții pe banii altora. Așa că a lăsat proiecte la cheie, numai bune de depus spre aprobare. Este vorba în primul rând de trei drumuri: Neamț – Pașcani – Suceava, Iași – Botoșani și Iași – Vaslui. În total, aproape 200 milioane de lei. La primul drum s-au început lucrările de pe vremea lui Flaișer. Celelalte două au stat ani de zile blocate. S-au deblocat, s-au făcut. Iași – Vaslui a și început să se facă praf între timp, deci a fost făcut proiect. Calitatea lucrărilor este însă o altă problemă și doar de aia există Cameră de Conturi și Inspectorat în Construcții.

Cu cântec
Cel mai mare proiect al CJ este Sistemul de management integrat al deșeurilor, pe tot județul: 69 milioane de euro, din care 55 milioane euro nerambursabili. Este gata în linii mari, iar ce a mai rămas va fi gata prin februarie, cu voia UE. Cum s-au făcut însă licitațiile este o problemă, de care se ocupă DNA în ultimul timp. Nu știm în ce măsură UE o să se supere pe tema asta și nu ne permitem să facem speculații. Oricum, nu e chiar bine.

În spitale
Tot la cheie au fost lăsate și proiectele de reabilitare a ambulatoriilor maternității Cuza Vodă și spitalelor de Neurochirurgie și Pneumoftiziologie. Reactualizate, au fost relansate. Două din trei s-au terminat. La Pneumo sunt întârzieri, dar va fi gata în curând. Aproape 25 milioane de lei cheltuite pentru sănătatea ieșenilor. Buni și ăia. A, dacă vă uitați la maternitatea Cuza Vodă că arată frumos în ultima vreme, nu are treabă UE cu asta. Sunt 27,3 milioane de lei, credit de la Banca Mondială.

Dotări moderne
Reabilitarea Goliei a însemnat 6,1 milioane de euro. Bifat, frumos. Mai e de lucru la niște restaurări, dar se termină la timp. Dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din județele Moldovei este un proiect nou, la care Iașul a fost vioara întâi. 21 milioane de euro cheltuite pe mașini de pompieri, autoscări, ambulanțe, autofreze etc. Doar să nu găsească procurorii probleme, că și de proiectul ăsta erau interesați. Tot pe linie de licitații.

Pentru 2016
Parcul industrial de la Lețcani intră în categoria „una albă, alta neagră”. S-au cheltuit 4,3 milioane euro, s-a făcut, dar s-a întârziat. Pentru fermierii ieșeni, înseamnă un sezon pierdut. Din punct de vedere al fondurilor europene, este un succes, că s-au cheltuit toți banii.

Nema parc industrial
Bilă neagră clară este însă parcul industrial, tot de la Lețcani. Proiectul inițial valora 15 milioane euro. Niște hărți proaste și un proiect făcut cu picioarele au însemnat însă că proiectul nu s-a mai făcut deloc. Zero barat. La fel ca și Centrul Intermodal regional de Transport Marfă, care trebuia să lege aeroportul de căile ferate și de sistemul rutier. În ultima sa variantă, valora 15 milioane de euro, dar nu s-a trecut de stadiul planșelor frumos colorate. Hărțile sunt însă ok, așa că ideea poate fi repusă pe tapet în viitor.

Aeroportul
Un succes este însă, fără doar și poate, aeroportul. Început cu banii strânși la ciorap de Simirad, în cei 4 ani cât a fost președintele CJ. Pistă nouă, terminal nou și altele. S-a reușit decontarea de către Comisia Europeană a cheltuielilor de 56,7 milioane de euro, ceea ce este într-adevăr o bilă albă ca fildeșul. I-am păcălit.

Şi la ApaVital
Tot albă-neagră, dar mai mult albă este situația ApaVital. Au avut pe mână 130 milioane de euro pentru aducțiuni de apă, canalizare, stații de epurare și de pompare în tot județul și în municipiu. Grosul s-au cheltuit. Vreo câteva proiecte mai sunt de finalizat. Vreo două s-ar putea să nu se mai termine, dar acestea sunt măcar proiecte mici ca valoare.

Cam așa stăm. E bine, e rău? E mult, e puțin? Vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluziile.