A fost o campanie destul de searbădă, pentru că și legea electorală e alta. Înainte vreme, scandalurile se țineau lanț, ca și serbările câmpenești, cu mici și bere pentru amețit electoratul. S-a terminat cu astea. Legiuitorul a vrut să ducă alegerile într-o zonă a normalității, în care șpaga electorală să lipsească, iar alegătorii să voteze nu pe cel care dă mai mult, ci pe cel mai bun. Dacă a reușit sau nu, vom vedea peste patru ani, când îi vom înjura sau nu pe cei aleși acum. Până una alta, să vedem ce avem de făcut la vot.

Trei voturi
Sunt așteptați la urne 738.609 de ieșeni, 301.935 fiind cei din municipiul Iași. Fiecare dintre ei va primi la intrarea în secție câte trei buletine de vot: unul pentru alegerea primarului, altul pentru consiliul local din comuna sau orașul respectiv, iar al treilea pentru consiliul județean. Acum patru ani, erau patru buletine de vot, că alegătorul ștampila și numele viitorului președinte al CJ. S-a renunțat la idee, că s-a văzut cam ce iese, și s-a revenit la vechiul sistem, în care președintele CJ este desemnat indirect, prin votul consilierilor județeni. Ca urmare, 2,26 milioane de buletine de vot vor fi suficiente. De fapt, cam 2,35 milioane de buletine, că alea de la Pașcani au trebuit retipărite. La tipografie, a citit careva greșit numele unui candidat și i-a uitat un „i”. Omul a zis că nu-i nicio problemă, că lumea o să-l recunoască oricum, dar Biroul electoral județean a dispus retipărirea.

Întocmite aiurea
De fapt, deși legea e nouă, metehnele au rămas vechi, iar aplicarea strictă a legii electorale a fost opțională. Multe dosare de candidatură au fost întocmite aiurea, iar judecătorii din BEJ au vrut să le repingă. Ceilalți membri au votat însă că toți candidații merită o șansă, așa că au fost aprobate toate candidaturile. Aproape, de fapt, că Forța Moldova tot a fost respinsă, că nu aveau destule semnături pentru a participa la alegeri pentru CJ. În cazul lor, nu s-a mai apreciat că merită și ei o șansă.

Independenți
La primăria municipiului Iași s-au înscris și vreo câțiva independenți. S-au înscris și la consiliul local Iași, ba chiar și la cele din comune, în mediul rural fiind 16 candidați independenți la funcția de consilier local și patru independenți la primării. Doar la CJ nu candidează niciun independent. Firesc, că niciun ieșean nu se poate lăuda că este atât de cunoscut în tot județul încât să aibă șanse să fie ales.

730 de secții
Pentru cei peste 700.000 de alegători, au fost amenajate 730 de secții de votare, din care 241 vor funcționa în municipiul Iași. Teoretic, e câte o secție la 1.000 de locuitori, în medie. Excepția notabilă este comuna Moșna, unde s-a amenajat câte o secție la 400 de locuitori. Nu că e comuna aia mai șmecheră. De fapt, e formată dintr-un singur sat și are vreo 1.800 de locuitori. Asta, în realitate, pentru că pe hârtie sunt 6.735. Cei aproape 4.000 în plus sunt basarabeni care și-au făcut buletin de Moșna. Au drept de vot, că sunt cetățeni români. Ar putea să-l aleagă primar pe Igor Antonovici Vasiliev, dacă ar vrea. Doar că niciunul nu locuiește efectiv în sat. Moșna a fost doar o trambulină în drumul spre Italia, Spania sau Germania, unde au plecat la muncă. Și la Grajduri au apărut vreo 5.000 de cetățeni în plus, din aceleași motive. La populație mai mare, trebuie și consilieri mai mulți, așa că în 13 comune au apărut câte doi sau chiar patru consilieri locali suplimentari. Aici, la Iași, veți avea de ales 27 de consilieri locali cu o singură ștampilă și 37 de consilieri județeni. Aveți o ștampilă în mână. Aveți grijă cum o folosiți, că o faceți o dată pentru patru ani.