Minivacanţa de 1 mai a ispitit mulţi români dornici de o orgie bahică, condimentată cu mici şi frigărui. Studenţii au reprezentat categoria socială cea mai vulnerabilă în faţa atacului perfid al plăcerilor gustative deghizate în discursul propagandistic al sărbătorii proletare. Doi studenţi ieşeni, unul de la Politehnică, iar celălalt de la Filosofie, au căzut pradă ospăţului pantagruelic din acele zile, iar acum caută resurse pentru a reveni în forma necesară examenului de licenţă. „Bârfa de Iaşi” le-a surprins dialogul purtat dimineaţa devreme, pe câmpul pârjolit de luptă al camerei de cămin.
Politehnistul: La naiba, soarele a trecut de afeliu, e la 25,7 grade deasupra azimutului! Iar ai uitat să programezi alarma pe aplicaţia de la Apple.
Filosoful: Oho, câtă superficialitate din partea ta în abordarea ciclului noapte – zi. Atât de mult contează pentru tine o picătură de soare, în plus sau în minus, în clepsidra inexorabilă a vieţii?
Evident că da! Viaţa mea se derulează pe o traiectorie încadrată cu precizie de nanomicroni pe un grafic Schmoeler perfect adaptat pentru nivelul meu actual de cunoştinţe. Şi încă nu am inclus în calcule constanta temporală a perioadei pe care o petrec la baie eliminând compuşii organici ai celor 5,9 litri de bere îngurgitaţi aseară.
Mda, la mine e şi mai confuză percepţia despre viaţa matinală. Le-am cam amestecat aseară. Acum îmi vine să borăsc la fel de prodigios ca atunci când am amestecat lecturile din Humboldt cu cele din Sloterdijk, de au chemat vidanja la subsolul bibliotecii.
Eşti conştient de faptul că, după ce ne-am irosit resursele neuronale căutând raţiunea pentru care 1 mai emană un atât de puternic câmp electromagnetic asupra băutorilor de bere, acum mai avem la dispoziţie doar 4 zile, 16 ore şi 20 de minute până când vom afla subiectele la licenţă?
Seneca avea o vorbă: Esperum ped conficium devotium est cogito impresum.
Ce semnifică această aserţiune?
Nimic, doar încercam să-mi dezmorţesc limba. Al naibii absint! Mi-a trebuit să fac pe suprarealistul într-o cârciumă plină de existenţialişti! Data viitoare vom merge doar în spaţii în care voi putea găsi puncte de sprijin arhimedice, să nu mă mai târăsc pe jos ca un nihilist călcat în picioare de o hoardă de gnostici.
Mai sunt 4 zile, 16 ore şi 18 minute până la examen. Ce facem? Ne înscriem pe coordonatele lecturii?
Ia-o tu înainte, că vin şi eu mai încolo.