Îl știți pe ăla, țintuit într-un scaun cu rotile, care nu poate să-și miște decât ochii, dar care din când în când scoate câte o carte care dă peste cap teoriile fizicii modern? Stephen Hawking, firește, ați auzit de el. Spunem ”ăla” doar pentru că ne este simpatic, altminteri, toată stima pentru unul din cei mai importanți oameni de știință actuali. Ideea e că dacă nu s-ar fi găsit câțiva băieți deștepți de la Intel să-i construiască toată instalația cu ajutorul căreia comunică, nici naiba n-ar fi auzit vreodată de el, iar cosmologia ar fi pierdut multe. Un sistem de comunicare asemănător au făcut recent și niște studenți ieșeni. Doar că de 100 de ori mai ieftin decât mașinăria lui Hawking, la aceeași eficiență.

E rândul Iaşului
Avem tineri deștepți, pare-se. Câți și cât de deștepți? Păi, destul de mulți și de buni încât să merite să vină americanii la ei, decât să-i aștepte să ajungă ei la Washington. Se știe că industria IT a explodat de vreo câțiva ani, cam de când au apărut smartphone-urile, iPhone-urile și alte ”uri” din categoria tehnologie de vârf. Toate sculele astea noi și moderne au nevoie de câte cineva care să le facă sistemele de operare și aplicațiile care le fac să meargă. Iar acei “câte cineva” se găsesc din plin în România. După ce Clujul, Timișoara sau Bucureștiul s-au umplut de firme IT, a venit și rândul Iașului.

Vânătoarea de “creiere”
În fiecare an, cele cinci facultăți ieșene din domeniu scot între 600 și 800 de absolvenți, în funcție de câți chiulangii au fost în anul respectiv. Patru din cinci își găsesc job imediat după terminarea facultății, cea mai înaltă rată de angajare din tot ce înseamnă învățământ superior ieșean. De al cincilea nu ne întrebați, că nu știm ce se întâmplă cu el. Dar este de presupus că e din categoria celor care termină facultatea târâș-grăpiș și, dacă au reușit să-i păcălească pe profi, mai greu e când trebuie chiar să arate ce știu. De fapt, ca să fim corecți, cei patru de care vorbeam își găsesc loc de muncă încă din timpul facultății. Facultățile cu profil informatic au încheiate parteneriate cu reprezentanțele multinaționalelor care își au sediu la Iași, parteneriate care presupun recrutarea de interni pentru stagii de practică sau prezentări de tehnologii care încă nu există în planurile de învățământ, dar în care firmele au nevoie de specialiști. Unii studenți ajung chiar să-și facă lucrarea de dizertație sau de doctorat în câte o firmă de genul Continental. Practic, firmele se dau peste cap să se asigure că viitorul absolvent le este deja dator, măcar moral, și va veni să lucreze în branșă. Și vorbim de firme tot una și una. De Continental Automotive am amintit. Mai putem vorbi de Endava, Ness Technology, Capgemini, Genpact, Centric, AROBS. Iar de Amazon nu prea are sens să aducem vorba, că toată lumea îi știe sediul de pe strada Palat. Între noi fie vorba, ne întrebăm dacă nu cumva Lear sau Delphi au ajuns la Iași pe urmele fraților lor americani din IT. În acest caz, influența IT asupra economiei ieșene este chiar mai mare decât pare la prima vedere.

Lefuri ameţitoare
De ce se întâmplă așa? Cum de parcă-s unși cu miere absolvenții din IT? Păi, simplu. Anual, apar în branșă 5-6.000 de posturi noi în toată țara. Absolvenți valabili sunt 2-3.000 anual. Ca firmă, dacă vrei să angajezi, trebuie să te agiți. Întâi, cu lefurile. Pleacă de la 5 – 600 euro ca debutant, ceea ce nu e chiar rău pentru piața locală. În 2-3 ani, cu experiența crește și leafa, spre 1.000 – 1.500 de euro în mână. Ca simplu programator, poți ajunge la 2 – 3.000 de euro. Seniorii ajung la 5 – 6.000. Mult pentru România, relativ puțin pentru firmele-mamă. Care își permit să deschidă o reprezentanță aici, unde au specialiști ieftini. Mai ales că produsul finit e un fișier de calculator, pe care îl trimiți în State într-o clipă. Mai ales că la multe vom fi fiind noi slabi, dar la viteza internetului nu ne bat prea mulți. Suntem pe locul 2-3 în lume, iar românul mediu beneficiază de o viteză a internetului de vreo 5 ori mai mare decât americanul.

Creşte exponenţial
Ei, poate tocmai de-asta piața IT din Iași se dublează la fiecare doi ani. În 2006, era aproape inexistentă. În 2010, funcționau în Iași 436 de firme de profil, cu aproape 2.000 de angajați, dacă e să ne luăm după statistici și cu un profit de 51 milioane de euro. Doi ani mai târziu, erau înregistrate 734 de companii, cu 4.000 de angajați și cu un profit de 100 milioane euro. Adică un profit mediu de 25.000 de euro pe angajat. Adică egal cu leafa plătită. Mai arătați-ne un domeniu la fel de rentabil.

Continuă boom-ul
Ce urmează? Greu de spus. Unii susțin că domeniul o să urce la fel de mult tot înainte, la un ritm de măcar 25% anual în ceea ce privește creșterea cifrei de afaceri. Alții sunt mai pesimiști, mergând pe ideea că boom-ul o să mai țină vreo 3 – 5 ani, după care creșterea va încetini. Fie și pentru simplul motiv că IT-iștii vor vrea lefuri tot mai mari, caz în care firmele de profil se vor orienta și mai spre est, eventual către următorul oraș universitar din zonă, Chișinăul. Chiar și atunci, IT-ul va continua să fie un job bun în Iași. Măcar pentru că vor trebui înlocuiți cei care se pensionează din domeniu.