În construcţie e al 28-lea, un Penny Market, prima unitate din această reţea ce va fi deschisă în oraş. Cu acesta, ne apropiem de media europeană. Următoarea etapă va fi extinderea în restul județului, în aşezări cu câteva zeci de mii de suflete. Efectul pervers al marilor magazine: dau salarii mici şi exportă profiturile. În plus, au omorât şi afacerile de cartier.

Cândva, industria metalurgică era cea care dădea cele mai multe locuri de muncă în Iași, iar industria textilă îi sufla în ceafă. Asta era cândva. Pe urmă, s-a ajuns ca sectorul cu cei mai mulți angajați să fie învățământul, urmat de sistemul sanitar și de fisc. Când a apărut Delphi, cu cei 2.000 de angajați ai săi, mulți au zis că l-am apucat pe Dumnezeu de-un picior, iar toate problemele economice ale Iașului erau ca și rezolvate. Firește, nu avea cum să fie așa, dar entuziasmul a fost mare. Pe nesimțite însă, economia ieșeană a început să fie acaparată de un alt sector, care le-a lăsat treptat în urmă pe toate celelalte: comerțul. Care s-a dezvoltat atât de mult, încât ai zice că toată lumea din Iași nu mai are altceva de făcut decât să cumpere. Tot mai mult. Să mai zică cineva că nu există bani în piață. Întrebarea clasică: e bine așa?

Începuturile
Acum 15 ani, supermarket-urile nu existau nici măcar ca idee. La noi încă erau la putere tonetele și magazinele de cartier. Pe urmă, au început să apară lanțurile de magazine de alimente, detergenți și obiecte casnice. Mercur Mary și Flux sunt cele mai cunoscute exemple. Mult timp, Metro nu a avut concurență și era mai mult o apariție exotică. Prin specificul său, îi avea drept clienți, aproape exclusiv, pe patronii de mici magazine de cartier. Primul supermarket propriu-zis apărut în Iași, Billa, nu a reprezentat nici un pericol și nici vreun succes de casă. Era doar un fel de Mercur Mary oleacă mai mare. Nici primele hipermarketuri, Carrefour și Kaufland nu au însemnat mare lucru. Puțini se duceau din Dacia tocmai în Baza 3, să-și facă piața la supermarket, câtă vreme piața Alexandru era la doi pași.

Expansiunea
Acum vreo cinci ani, afacerea numită hiper-supermarket a explodat. Cele două-trei supermarketuri inițiale au început să facă pui, iar în cadrul speciei au apărut și alte varietăți. Metro și Selgros au rămas cu câte un singur magazin, dar în cazul lor prioritară este vânzarea en-gros. Kaufland are patru unități deschise în Iași. Carrefour, două mari dar și trei ”market”-uri mai mici. Billa are trei unități, Profi are șase, Lidl tot atâtea. Auchan, unul singur. În total, lanțurile de supermarketuri, cu variantele ”market” și ”cash and carry” au 27 de unități în Iași. Cam unul la 11.500 de locuitori ai municipiului. Media europeană este cam de un supermarket la 10.000 de locuitori, deci ar mai fi loc doar de vreo 4-5 bucăți. Piața este aproape plină din acest punct de vedere. Următoarea etapă ar putea fi restul județului. La Pașcani sunt deja două unități Penny Market. Din 2011, Kaufland și-a schimbat politica. Nu prea mai este interesat de orașele cu peste 100.000 de locuitori, care sunt pline deja, așa că s-a reprofilat pe orașe de 50.000 de locuitori sau chiar mai mici. În Hârlău, un Kaufland. La Coarnele Caprei sau Dagâța nu am auzit să se fi deschis vreun supermarket, dar Lidl, de exemplu, este expert în extinderi în mediul rural. De fapt, pentru mediul rural este suficient să ai o bază pe undeva, că se pot face comenzile și online. Ideea este deja aplicată de Carrefour pentru București și localitățile din jur. Intri pe site, comanzi online și aștepți livrarea. Tot la București, s-a lansat și un ”Cora Drive”. Selectezi de pe site produsele, în cantitățile dorite, lansezi comanda și te duci când ai timp să plătești și să ridici sacoșele. ”Mai simplu nu se poate”, cum era cândva un slogan publicitar. Îți faci cumpărăturile de la birou, nu mai stai la coadă, nu te mai doare capul. Deci, idei sunt.

O afacere de jumătate de miliard de euro
E bine, nu? Păi, depinde pentru cine și când. În primii ani de la lansarea supermarketuri, e un joc cu sumă nulă. Pe termen lung, se trece pe minus. La început, consumatorul este fericit. Supermarketul este mai ieftin decât magazinul de cartier și cu o gamă mult mai largă de produse. Mergi într-un singur loc și cumperi tot ce-ți trebuie. Asta ucide însă magazinele de cartier și chiar lanțurile de magazine mici. În cartierul nostru, pe o rază de un kilometru, sunt vreo 10 magazine mici și un supermarket. Acum cinci ani, scorul era cam de 20 la zero, normal, în favoarea celor mici. Aşadar, în pragul supermarketului au murit 10 magazine mici. Cazul Mercur Mary este tipic pentru ce se întâmplă. În 2012, mai avea trei unități și 80 de angajați. Acum este în faliment. Doar Flux mai suflă în Tătărași, cu cele două magazine și 70 de angajați. Iar acesta este doar începutul. Comerțul ”tradițional” a fost depășit ca cifră de afaceri de cel modern abia anul trecut, deci jalea pentru magazinele mici este abia la început. Supermarketurile reprezintă la Iași o afacere de jumătate de miliard de euro. Cu 2.000 de angajați, au egalat Delphi și reprezintă 2,5% din totalul salariaților. Asta ar fi bine. Cealaltă față a monedei înseamnă salarii mici, profituri exportate. Dacă patronii magazinelor mici foloseau profitul tot în oraș, cumpărând o mașină de la vreun dealer local, o vacanță de la o agenție de turism sau un televizor cu plasmă de la Altex, profitul supermarketului pleacă direct la firma-mamă, nu rămâne în oraș. De pe urma patronului de butic mai trăiau câțiva oameni, afară de angajații săi, de la firmele unde el însuși își făcea cumpărăturile. De pe urma lui Frank Lehmann, CEO Kaufland România nu trăiește niciun ieșean, exceptând cazul în care șoferul lui ar fi născut prin Păcurari.

Alt risc
Pe termen lung, supermarketurile mai înseamnă ceva, tradus în limbaj economic prin oligopol. Dacă într-un oraș există doar trei fabrici de pâine, prețul la care se vinde produsul va fi cam același, indiferent de producător și mai mare decât dacă ar fi 10 brutării. Chiar fără să se înțeleagă între ei, patronii fabricilor vor tinde să vândă cam la același preț. Că unul vinde pâine Bucium, altul pâine Copou, că una are mai multă sare decât cealaltă sunt mărunțișuri. În cazul supermarketurilor, ideea se traduce prin faptul că, pe total, cumpărăturile vor costa tot atât, indiferent dacă îți faci cumpărăturile la Auchan sau la Carrefour. Dacă uleiul este mai ieftin la Kaufland decât la Carrefour, poți fi sigur că fasolea este nițel mai scumpă. Pe ansamblu, tot acolo ajungi. Acest lucru se întâmplă deja. Puţină lume ştie că există o practică de aliniere a preţurilor. Fiecare retailer are o echipă care verifică permanent preţurile la celelalte magazine cu care concurează. Aşa se face că la multe produse, în special la cele de bază, preţurile sunt cam aceleaşi. Şi, oricum, nu poți vâna ofertele tuturor supermarketurilor, ca să ieși mai ieftin. Dacă aveai timpul ăsta la dispoziție, ai fi vânat ofertele magazinelor de cartier, iar ele ar fi existat și azi.

• La București, s-a lansat și un ”Cora Drive”. Selectezi de pe site produsele, în cantitățile dorite, lansezi comanda și te duci când ai timp să plătești și să ridici sacoșele
• Un nou supermarket, al 28-lea, se va deschide în municipiul Iaşi până la sfârşitul acestui an. Va fi amplasat în Nicolina, pe strada Bradului nr. 6. Este vorba despre primul Penny Market din municipiul Iaşi