Curat balamuc! Nu ştiu cum s-au brodit toate, dar parcă mai mult ca niciodată s-au înghesuit pelerinii la moaştele Cuvioasei Parascheva, de parcă uite-acuma se deschid băierele cerului şi cade peste noi Apocalipsa, cu cometa Elenin cu tot. Iar, ca nebunia să fie totală, tot acum şi-a găsit Primăria Iaşului să rupă străzi. Păi, da!, Sărăria e blocată total, bulevardul Copou aşişderea! Drumul spre Breazu e decopertat total, străzile din spatele Mitropoliei au fost şi ele blocate pentru a proteja accesul pelerinilor la sfintele moaşte. Colac peste pupăză, nu ştiu care dobitoc de pe la circulaţie a mai impus nişte restricţii atât de lipsite de noimă încât până şi unui ieşean îi e greu acum să mai ştie pe unde să-şi facă un traseu dacă vrea să ajungă dintr-un colţ în altul al Iaşului. Spre exemplu, dacă vii cu maşina dinspre Râpa Galbenă şi vrei să mergi la Gară, un indicator de la intersecţia cu strada Arcu te obligă să faci dreapta spre Billa. Un ocol inutil! Asta e… un străin, dacă are treabă pe la noi, clar, e pierdut definitiv în spaţiu!

***

Ce să mai zic… sunt mulţi ieşeni, asemeni mie, născuţi şi trăiţi în acest oraş blestemat de soartă, care nu agreează în ruptul capului ideea de talcioc. Or, pe toată perioada Sărbătorilor – care, hai să o recunoaştem, au un caracter profund religios – Iaşul a fost transformat de la un capăt la altul într-un bazar de prost gust, cu străzile ticsite din Podu Roş, spre Palat şi până la Hală de dughene cu ace brice şi carice, blănuri, pietre, icoane suveniruri, cu mici şi Kurtos Kalacs, fripturi… pe scurt, un rai al hoţilor de buzunare. Apoi s-a pornit şi concertul rock de la Palat, acoperind copios cu zgomotul lui, incantaţiile religioase ale preoţilor călugări de la Mitropolie, care au dat şi ei sonorul, cât au putut de tare. O hărmălaie de nedescris, curat balamuc!

***

Cât despre ideea primarului de a premia diverse personalităţi în cadrul acelei „seri a valorilor”, ce se ţine an de an în Sala Mare a Palatului Roznovanu, pe 14 octombrie, nu am ce comenta. Ideea e bună, pentru că fiecare om care a dat ceva Iaşului merită aprecieri. Nu mi-a plăcut însă că s-a cam politizat evenimentul şi nici faptul că nu am aflat nici până acum care e treaba cu jurizarea. Adică, cine şi după ce criterii stabileşte în comun cu Primăria dacă Popescu merită un premiu şi Georgescu nu? În rest, s-auzim de bine!

***

Ca om de litere ce mă aflu, salut ultima apariţie editorială, a cărei lansare s-a produs la Muzeul Unirii. Mă refer la primul volum dintr-o serie anunţată de însuşi autorul cărţii – Ion Iliescu. Nu am apucat să citesc vreun rând din respectiva carte, pentru că, pe de o parte, nu e scoasă la vânzare, ci se oferă cadou. Deci nu am ce comenta în privinţa conţinutului. Am apucat totuşi să arunc un ochi pe ea, de la distanţă, graţie prezenţei de spirit a liderului sindical Doru Alexandrescu, care a reuşit să înhaţe una. Cartea e groasă şi după calitatea hârtiei sau după cum a fost legată îmi dau seama că vorbim de o carte scumpă. Care va să zică, face Ion Iliescu o carte, plăteşte careva tipăritura, iar publicul (selectat în prealabil) o primeşte moca. Care o fi gheşeftul? Oare, Iliescu – om sărac şi cinstit – a fost informat că editează cărţi cu circuit închis? Cunoscându-l, cât de cât, înclin să cred că nu…