Imperiul clanului Fiterman s-a clădit pe afacerile din imobiliare, din sănătate şi, mai nou, pe servicii de cazare şi alimentaţie publică. Fitermanii n-au inventat nimic nou, ci au speculat la maxim fiecare nişă din piaţă. Acum, Dan Fiterman stă în primul rând, la masa bogaţilor Iaşului.

Bunicii lor aveau o dugheană de colonial pe Cuza Vodă și-au făcut tot ce-au putut să supraviețuiască războiului. Părinții lor s-au văzut cu dugheana transformată în magazin Romarta de stat și s-au dus unde au văzut cu ochii, adică în Israel. Ei s-au întors pe urmele predecesorilor, au transformat dugheana în multinațională sau măcar în lanț de magazine. De fapt, familia personajului nostru de azi este de origine botoșăneană. Dar ce mi-e Cuza Vodă, ce mi-e Tăutu din Dorohoi.

Dan, simplu și monosilabic
Pe omul nostru îl cheamă Dan, simplu și monosilabic. Însurat cu Raluca. Amândoi, Fiterman. Nu se consideră evreu, ci român get-beget, iar cum pe buletin nu este trecută naționalitatea, înseamnă că așa este. Până acum câțiva ani, mai nimeni nu auzise de el. Nu pentru că era doar un frizer sau un mic comerciant, ci pur și simplu pentru că nu s-a băgat niciodată în seamă. Altminteri, Fitermanii fac afaceri la Iași de la începutul anilor ’90. Adică dintotdeauna, în termenii capitalismului românesc. Au început cu universitatea Apollonia.

Începuturile
Prima clădire de birouri în adevăratul sens al cuvântului a fost construită de tatăl lui Dan Fiterman, Solomon. E blocul ”Solomon’s” din Moara de Foc, pe care mulți ieșeni îl știu și acum de ”blocul Gelsor”. Mai ales cei care și-au pierdut banii la FNI. Nu-l înjurați pe Fiterman. El doar a dat spații cu chirie, nu a avut treabă cu Vântu. Blocul fusese construit din banii scoși dintr-un depozit farmaceutic. Pentru începutul anilor ’90, când tot ce însemna lanțuri de distribuție de produse fusese făcut praf și pulbere, o astfel de firmă nu avea cum să nu meargă. Se poate spune că sângele apă nu se face și că spiritul de comerciant al evreilor a fost confirmat încă o dată. Noi am zice că e doar lecția de capitalism pe care bătrânul Solomon Fiterman a învățat-o în Israel și a predat-o la Iași pe când alții vindeau blugi și gumă Turbo. Fiterman Pharma merge și acum, de zbârnâie. Și încă reprezintă baza afacerilor familiei.

Imobiliare şi farma
Rețeta lui Fiterman, ca să rămânem în domeniul medical, a fost simplă. Se face ceva simplu, de care este nevoie. Clădiri de birouri, pe când așa ceva era încă de domeniul viitorului. Firmă de distribuție atunci când nu mai există așa ceva. Suplimente alimentare, când ele începură să fie la modă. În fond, vitaminele nu omoară pe nimeni, decât dacă le iei cu pumnul și se avizează mult mai ușor decât citostaticele sau imunosupresoarele. Bașca faptul că nici nu e nevoie de o căruță de bani băgați în laboratoare de cercetare. De la depozitul de medicamente s-a ajuns astfel la fabrica de medicamente. De la ea, la spitalul Arcadia. Aici s-a și oprit. Bine, ”oprit” este un fel de-a spune. A urmat consolidarea și ramificarea afacerilor. Pe lângă spitalul din Cicoarei funcționează o clinică pe Sărărie și încă un centru Arcadia la Suceava. Afară de Gelsor, au apărut spații de birouri pe Sf. Lazăr sau în Păcurari.

Cowboy de ocazie
Ultimul business al lui Fiterman sau mai exact, ultimul de care se știe, este cumpărarea celebrului Little Texas, în aprilie anul trecut. Cu discreția cunoscută, Fiterman l-a achiziţionat cu 1,32 milioane de dolari, mergând pe burtă. Până târziu în vară, Fiterman a negat tranzacția, susținând că încă negociază. Acum s-a apucat să-l extindă, cerând în acest sens aprobările de rigoare din partea Primăriei.

N-a inventat roata
Pariul familiei Fiterman pe domeniul farmaceutic este doar apparent surpinzător. În Top 500 miliardari realizat de Forbes anul trecut, mai bine de 10% din bogătașii României, adică peste 50 de miliardari au treabă cu sectorul farmaceutic. Cu partea de distribuție, nu de cercetare. Exact rețeta lui Fiterman. El doar a dus-o mai departe, intrând și pe felia serviciilor medicale private, adresate clasei medii. Acelor oameni care nu mai vor să se înghesuie la ușa câte unui cabinet dintr-un spital de stat, ci vor să se simtă boieri, pe banii lor. Clasa medie este încă în formare la noi, dar a fost suficientă pentru a-i asigura lui Fiterman o avere de 25-35 de milioane de euro. Cam un milion pentru fiecare an din viața lui Dan Fiterman. Nu e cine știe ce sumă, în comparație cu alții. Un Ioan Niculae învârte 1,7 miliarde de euro, iar Țiriac se apropie și el de miliard. Fiterman nu e nici măcar cel mai bogat ieșean.

Cifre contabile
De fapt, averea lui Fiterman e destul de greu de evaluat. Ca valoare contabilă, a activelor pe care le deține, într-adevăr, ar ajunge pe la 30-35 de milioane de euro. Deocamdată. N-am paria că rămâne așa, pentru că până una, alta, afacerile lui Fiterman cresc constant. Iar un profit net de peste 5% deja este considerat chiar foarte bun. Nucleul afacerilor lui Fiterman a rămas depozitul farmaceutic de care vorbeam la început, devenit în timp ditamai fabrica. Fiterman Pharma SRL, cu 158 de angajați, înseamnă o cifră de afaceri de 88 milioane lei și un profit net de 6,2 milioane. În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a crescut de cinci ori, profitul de 2,3 ori, iar numărul angajaților, de 2,5 ori. Asta așa, ca să vedeți cam care este dinamica afacerii de bază. Fiterman Retail aduce și ea o cifră de afaceri de 1,5 milioane lei, cu doar patru angajați. Fiterman Distribution, care se ocupă cu tranzacțiile en-gros de medicamente, învârte 72,5 milioane lei ca cifră de afaceri și un profit de 3,6 milioane lei. De aici își iau lefurile 25 de ieșeni. De la Little Texas, alți 49. Cifră de afaceri de 2,9 milioane lei și un profit de 237.000 lei. Ăsta e mărunțișul, dar trebuie să aibă și Fiterman un hobby, nu?