După ani buni de promisiuni din partea guvernelor de dreapta, la Iaşi începe să se contureze, în sfârşit, acel aeroport modern, la standarde internaţionale. Acest proiect a fost pe agenda multor miniştri şi s-a regăsit în promisiunile multor parlamentari ieşeni. Însă, pentru candidaţii la şefia Consiliului Judeţean Iaşi, proiectul unui aeroport modern în capitala Moldovei era chiar în capul listei de promisiuni eletorale. Cel mai aproape de îndeplinirea acestui proiect a fost ex-preşedintele Constantin Simirad. A reuşit să strângă în patru ani de mandat cele 40 de milioane de euro necesare realizării pistei. Nu a mai apucat din pricina unor motive arhicunoscute pe care n-are rost să le mai repetăm acum.
Gradul de înclinare
Din 2012, la cârma instituţiei a venit Cristian Adomniţei. Lucrurile au avansat. Primul pas: licitaţia pentru execuţia lucrării. A fost câştigată de firme aflate în siajul liderilor locali ai PNL. După doi ani de mandat, Cristian Adomniţei a inaugurat (ba chiar de două ori) mult aşteptata pistă de 2.400 de metri de la Aeroportul Internaţional Iaşi. La eveniment a participat, neinvitat, prefectul Dan Cârlan. Prezenţa sa nu a fost tocmai întâmplătoare. Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a prezentat la inaugurarea pistei cu o cumpănă de nivel. A măsurat gradul de înclinare a pistei. Nu degeaba. „Studiul de fezabilitate iniţial a fost realizat pentru o înclinare de 0°. În final avem o înclinare de aproximativ un grad, diferenţa de nivel între cele două capete ale pistei fiind de 24 de metri. Dacă facem un calcul, rezultă nişte milioane bune de metri cubi de pământ de umplutură. Mă interesează să ştiu în ce condiţii de înclinare a fost scos la licitaţie acest proiect. Dacă era de zero grade, ar fi incorect să se prezinte altfel lucrurile la sfârşit de drum“, a declarat prefectul după ce a pus cumpăna pe pista de la Aeroport.
Trebuie un raport public
Concret, dacă pista trebuia să fie absolut plană, iar constructorii au realizat-o cu o înclinaţie de jumătate de grad dinspre nord spre sud, aceasta ar însemna că au scăpat de transportul şi nivelarea a până la 1,73 milioane metri cubi de pământ. Cu alte cuvinte, contructorul ar fi primit nişte bani în plus pentru lucrări neefectuate în realitate. Experţi în domeniu care au dorit să-şi păstreze anonimatul, spun că o înclinare a pistei de până la un grad pe această lungime ar scuti constructorul de costuri de aproximativ 2 – 3 milioane de euro. În această situaţie, ne întrebăm, firesc, care e adevărul. Pentru că vorbim de bani publici (din bugetul judeţului sau de la UE), trebuie să ştim exact pe ce s-au cheltuit aceştia. Nu e un moft, e o datorie ca şefii CJ să prezinte public un raport complet al cheltuielilor efectuate până acum în cazul investiţiei de la Aeroport.
Altă întrebare
Şi ar mai fi un semn de întrebare. E pur şi simplu o speculaţie jurnalistică, însă diferenţa dintre sume ne-a atras atenţia. Tot în această lună a fost inaugurată şi pista aeroportului din Braşov. Este singura pistă de pe un aeroport din afara Bucureştiului care suportă aterizarea unor avioane de tip Boeing 737 şi Airbus 320 şi a costat, atenţie mare, doar 12,7 milioane de euro fără TVA. Nu suntem noi experţi în piste de aeroport, dar diferenţa parcă e uriaşă. Ar fi interesant un răspuns argumentat şi în această privinţă.