Liviu Antonesei

Sentimentul patriotic este, de ani buni, pus sub semnul întrebării, datorită schimbărilor socio-economice din ţară, dar şi atitudinii pe care liderii de opinie o au în mod constant vis-a-vis de acest subiect. Consultând DEX-ul, găsim o definiţie cât se poate de simplă şi concisă: “patriotism- sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi popor, statornicit în decursul istoriei”.

Întrebându-l pe Liviu Antonesei, scriitor şi profesor la Universitatea „Al I. Cuza”, din Iaşi, ce mai înseamnă a fi patriot după 20 de ani de democraţie tipic românească, el ne-a răspuns sincer şi direct, în stilu-i caracteristic:

„Cred că este ca şi acum 20 de ani, adică să nu te baţi cu pumnul în piept că eşti patriot. Eu sunt suspicios când aud de dragostea de patrie, de ţară. Mi-am dat seama, nu în ultimii 20 de ani, ci de mai multă vreme că vorbele inflamate ascund lipsa faptelor”.

Nu ştim dacă a evoluat sau a involuat sentimentul patriotic în toţi aceşti ani, însă cert e că, acum, puţini sunt mândri că sunt români:

„Ce constat, că în ultimii cinci ani de când am intrat în U.E., demagogia legată de patriotism a fost, în oarecare măsură, substituită de una legată de europenism, ori cele două sentimente sau atitudini, nu se exclud. Ele sunt complementare. Nimeni nu poate fi un european de nicăieri. Fiecare aparţine mai întâi unei comunităţi şi unei ţări”, spune Liviu Antonesei.

Adeseori, politicienii se consideră cei mai patrioţi români, pentru simplul fapt că fac politică, dar se pare că lucrurile nu stau la fel şi în viziunea scriitorului ieşean:

„Senzaţia mea este că cei mai lipsiţi de patriotism sunt politicienii. În timp ce vorbesc despre patrie, bagă sărmăluţe fierbinţi pe gât şi comisioane în buzunare. E dramatic, dar politrucii de astăzi nu au nimic în comun cu părinţii fondatori care au creat România modernă şi nici măcar cu politicienii interbelici, care, fără a fi perfecţi, se mai gândeau şi la ţară şi la binele public”.

Că bine le mai zici, Maestre!