Grosul celor care pleacă în străinătate e reprezentat de moldoveni. Cea mai săracă regiune din României dă cel mai mare număr de emigranţi. Pentru Iași, se estimează că județul a trimis în străinătate aproximativ 20% din propria-i populaţie. Cifra e înspăimântătoare.

Acum câțiva ani, un candidat la președinție îi chema înapoi pe românii plecați la muncă în străinătate, spunând că ”locul lor e aici, acasă”. Luat de val, omul promitea câte 20.000 de euro fiecărui român întors, ca să-și poată deschide o afacere. Am fi devenit o țară de patroni, fără angajați și mai multe nu. Omul nu a ieșit președinte, dar asta e altă discuție. Noi ne întrebăm: oare așa să fie? Egoist vorbind, chiar e locul lor acasă? Avem ce le oferi aici? Sunt ei mai utili aici sau acolo?

Estimarea Băncii Mondiale
Fără doar și poate, aici n-am prea avea ce le oferi. N-au plecat de prea mult bine. Aici îi aștepta șomajul și, eventual, ajutorul social. Dincolo, lucrează. Pe urmă, să fim serioși. 20.000 de euro, înmulțiți cu 2-3 milioane de români ar însemna faliment curat. Chiar, câți sunt? Estimările oficiale sunt de-a dreptul SF. Datele finale ale recensământului din 2011 dădeau o cifră de 727.000  de români plecați în străinătate pe o perioadă mai mare de un an. E o codificare oficială pentru cei plecați la muncă, pentru că nu cunoaștem mulți turiști pe termen lung. Cifra e infimă față de orice altă estimare, dar se știe cam cum a fost făcut recensământul. E greu de calculat, într-adevăr, câtă vreme poți ajunge în Spania doar cu buletinul. Estimările mai apropiate de adevăr duc cifra între 2,5 și 3 milioane. Banca Mondială zice că sunt 2,9 milioane. O să mergem și noi pe cifra asta, că băieții de la BM par să fie profesioniști. O cifră exactă este greu de dat. Se pot face sondaje și se pot analiza efectele secundare ale plecării. De aia și mergem pe mâna Băncii Mondiale, pentru că unul din efectele secundare ale migrației forței de muncă este trimiterea de bani acasă, iar sistemul bancar poate urmări transferurile internaționale de bani între persoanele fizice.

Mai nou spre Anglia
Avem deci 2,9 milioane de români plecați în străinătate. În general, se pleacă din toate țările și în toate țările Europei și nu numai. Prioritar, de la noi se pleacă în Italia, unde sunt 1,07 milioane de români și Spania, unde sunt 0,8 milioane. În Germania se estimează că sunt cam 170.000, pentru că bariera lingvistică limitează mult migrația. Marea Britanie aproape nu conta în ecuație până mai an, țara având o legislație proprie foarte rigidă când era vorba de imigranți care nu veneau din Commonwealth. De la ridicarea restricțiilor de muncă însă, numărul imigranților români în Marea Britanie a început să crească, ajungând acum la aproximativ 100.000. Nu mulți, dar în creștere. Ungaria este o altă țară în care pleacă cetățenii români, dar aici vorbim aproape doar de cei din Ardeal, eventual unguri de-ai noștri sau secui. Belgia, Austria și Franța sunt alte țări de destinație predilectă. Și Grecia a fost cândva la modă, dar criza lor și lefurile oricum mult mai mici decât chiar și în Italia sau Spania au făcut ca numărul românilor de-acolo să scadă puternic în ultimii ani.

Pe categorii profesionale
În Spania s-a plecat întâi la căpșuni, pe urmă în construcții. Acest sector s-a cam dus la vale, așa că românii de-acolo au fost nevoiți să se reprofileze sau să se întoarcă. În Italia s-a ajuns îndeosebi pe sectorul asistență socială, mai ales îngrijirea bătrânilor. O populație îmbătrânită și un sistem generos de beneficii sociale au fost și continuă să fie impulsurile necesare migrației românilor în Italia. Cu excepția Ungariei și Greciei, unde se pleacă de regulă pentru muncă în domeniul agricol și al serviciilor hoteliere, celelalte țări europene sunt disponibile mai mult pentru elite. Medici, asistenți sociali, programatori, în general oameni cu studii superioare.

Peste 50% sunt moldoveni?
Firește, grosul celor care pleacă în străinătate sunt moldoveni. Cea mai săracă regiune din României are și cea mai mare nevoie de banii trimiși de cei plecați acolo, probabil. Muntenii ”migrează” mai mult spre București, iar ardelenii o duc, ca medie, mult mai bine ca noi. Ca urmare, peste 50% dintre plecați sunt moldoveni, cifră aproape înspăimântătoare. 11% din migrația externă e reprezentată numai de nemțeni, în condițiile în care județul lor oricum nu e foarte populat. Bacăul și Suceava sunt pe locurile 2-3 între județele Moldovei. Bistrița e singurul județ din afara Moldovei în top 7-8, dar asta doar pentru că e un județ fără resurse naturale, fără drumuri ok, fără nimic. Pentru Iași, se estimează că județul a trimis în străinătate 5,5% din totalul emigranților. Adică, aproximativ 160.000, ceea ce ar reprezenta cam o cincime din totalul populației. E mult peste orice estimare făcută oficial, dar nu am inventat noi cifrele.

Nu sunt cifre clare
În fond, 2,9 milioane de români plecați, adică 70.000 pe judeţ, în medie. Cu peste 50% din migranți proveniți din Moldova, ies cam 200.000 pe judeţ. 160.000 din Iași începe să devină o cifră decentă, chiar dacă uriașă. Dintre cele mai apropiate trei familii nouă, din 14 membri sunt plecați 4, așa că cifra globală începe să ni se pară chiar mică. Dacă vi se pare totuși prea mare cifra, vă putem oferi alternativa, fix recensământul din 2011. Oficial, erau plecați 35.000 de ieșeni și-atât. Conform aceluiași recensământ, în Italia erau plecați doar 341.000 de români, iar în Spania 171.000, cifre de peste patru ori mai mici decât cele reale, așa estimate cum sunt. Așa că, noi tot la cifra dedusă din calculele Băncii Mondiale rămânem.

Câţi bani trimit
Ce bani trimit ai noștri înapoi, în țară? Nu cine știe cât, ca să fim sinceri. În 2008, când economia mondială duduia pentru ultimele sale luni, iar optimismul încă exista, românii plecați în străinătate au trimis în țară 9,38 miliarde euro. Cifra a scăzut abrupt în următorii ani, chiar dacă numărul celor plecați a continuat să crească. În 2014 față de 2013, numărul românilor plecați a crescut cu peste 4%. În schimb Banca Mondială spune că anul trecut, românii plecați afară au trimis acasă doar 3,6 miliarde euro. O mie și ceva de euro pe căciulă. Cu regula de trei simple aplicată, rezultă că ieșenii noștri au trimis în județ undeva în jurul a 200 milioane euro. Adică 1.600 de euro de om pe an. Adică 130 euro pe lună. E o medie. Multe familii trăiesc din banii trimiși. Alții, doar schimbă e-mail-uri. Din cei patru de care vorbeam mai sus, de unul singur știm sigur că trimite bani acasă, dar nu am întrebat niciodată cât.

De ce s-ar întoarce
Cât ne folosesc cei 200 milioane de euro pe care ni-i trimit ”italienii”? Pe ansamblu, 200 milioane de euro la 660.000 de locuitori câți mai are județul, înseamnă vreo 300 de euro pe cap de ieșean, anual. Adică 25 de euro pe lună, echivalentul a vreo 110 de lei. Nu mare lucru, am zice noi, deși înseamnă totuși diferența între a-ți plăti factura la lumină și a sta pe întuneric. În 2012, PIB-ul Iașului a fost de 18,3 miliarde euro. Banii veniți de-afară, relativ constanți în ultimii ani, înseamnă astfel puțin peste 1% din cât produce anual Iașul. Toți laolaltă nu fac cât Delphi. Dacă ar mai exista câteva astfel de societăți, am putea începe să-i chemăm acasă. Nu pentru a le da câte 20.000 de euro, dar să aibă șansa de a-i câștiga aici.