Ce boală afectează un român din 9 și mult timp nici nu-ți dai seama că o ai? Nu, nu-s cariile dentare, că alea afectează 9 români din 10 și credem că vă numărați și dumneavoastră printre cei care au rămas treji până la ora 3 dimineața și nu pentru a se uita la ultimul episod din Dallas. Nici bolile cardiovasculare, căci ele prezintă simptome echivalente cu un semnal de alarmă, dacă știi să le citești. E o boală pe care mulți o duc pe picioare fără să știe. Cifra de 11% ca grad de incidență e o ilustrare perfectă a seriozității problemei. O cifră care dă fiori. Vorbim despre diabet. Una din bolile moderne. Nu că ar fi nouă, dar stilul nostru de viață a făcut-o omniprezentă.

Două tipuri
Pe scurt, diabetul înseamnă o creștere a conținutului de zaharuri în sânge. Fie pentru că pancreasul nu produce un hormon numit insulină în cantități suficiente, ceea ce dă diabetul de tip 1, fie pentru că organismul nu îl poate utiliza eficient, ceea ce provoacă diabetul de tip 2. Simptomele sunt atât de banale, încât trec adesea neobservate. Gura uscată și setea. Ce român nu suferă de sete vara, când terasele sunt deschise, iar fetele trec pe trotuar în fuste scurte și tricouri largi? Urinarea frecventă e firească, dacă pe terasă au bere rece. Tulburările de vedere apar firesc, de la o anumită halbă în sus. Scăderea în greutate este explicabilă, dacă nevasta te-a pus la dietă. Dincolo de glumă, chiar și aceste simptome vagi apar la niveluri ale glicemiei deja cel puțin duble față de valoarea normală, adică atunci când boala este deja prezentă.

Boală insidioasă
Pe plan mondial, boala ucide în fiecare an 3,2 milioane de oameni și tocmai asta e tragic când vorbim de diabet. O boală insidioasă, cu cele mai diverse urmări: orbire, amputații, infarct, atac vascular cerebral, insuficiență renală cronică. Gândiți-vă la aproape orice suferință. Diabetul o poate cauza. Doar pentru că sunt mai multe zaharuri în sânge decât poate duce organismul.

Nu se vindecă
De fapt, ăsta e și singurul tratament posibil. Nu leac, pentru că boala nu se vindecă niciodată. Mori cu ea sau din cauza ei. Pentru a-i limita efectele, se limitează drastic consumul de zahăr. În loc de 300-350 grame cât are voie să consume un om sănătos, diabeticului i se prescrie un regim în care aportul de zahăr să fie de doar 120-200 grame zilnic. Și i se interzice consumul de alcool. Uneori, ajunge. Alteori, trebuie stimulată absorbția insulinei produse de pancreas. Astea sunt cazurile fericite din diabetul de tip 2. Pastile toată viața, dar atât. Sunt și cazurile cele mai frecvente, statistic vorbind. Se poate însă întâmpla ca pastilele să nu fie suficiente. Nu e neapărat diabet de tip 1, dar pur și simplu este necesar un aport de insulină, pe lângă stimulentele reprezentate de pastile. Diabetul de tip 1 e cel mai urât. Întâi, pentru că obligă la injecții zilnice. E drept, în Europa de Vest s-a încercat crearea unei insuline inhalabile, care să scutească bolnavii de chinul injecțiilor. S-a reușit, dar degeaba. Costurile sunt prohibitive, așa că s-a renunțat la producție. În cazuri mai grave, din fericire în număr de doar aproximativ 50 în toată țara, se ajunge la așa-numitele pompe de insulină. Apoi, pentru că afectează cu predilecție tinerii și copiii. La cel de tip 2, măcar poți da vina pe obezitate sau stil de viață. La cel de tip 1, nu prea ai pe cine să învinovățești.

Numărul bolnavilor crește
Spuneam că prevalența este de 11% pe ansamblul populației. Din păcate, ca și în cazul hepatitei, sărăcia își spune și aici cuvântul. Cele mai afectate zone sunt cele mai sărace: Moldova și Muntenia. 13,38% noi, 13,39% ei. În Banat, procentul este de doar 8,2%. În Transilvania, de 10%, adică un om din zece suferă de această boală. În total, în întreaga țară, 885.000 de oameni au diabet, din care 202.000 sunt insulinodependenți, iar 3.000 sunt copii. În 2011, erau doar 797.000. Numărul bolnavilor crește și încă accelerat, an de an. Ca urmare, și costurile reprezentate de tratamente sunt și ele în continuă creștere. În medie, tratarea unui bolnav costă statul 1.000 de lei anual. 1.440 de lei, dacă e vorba de copii. Peste 8.000 de lei pentru cei care au nevoie de pompă de insulină. În 2010, programul național de diabet a costat 57,7 milioane de euro. În 2012, a ajuns la 95,4 milioane de euro.

Vinovat: stilul de viaţă
Ce se poate face? Păi, nu foarte multe. Se știe că boala este legată de stilul de viață. Doar că niciun medic nu-ți poate spune: ”lasă shaorma și n-o să faci diabet” sau „schimbă berea, că aia pe care o bei provoacă diabet”. Totuși, faptul că 67% dintre cazurile de diabet sunt înregistrate în mediul urban înseamnă că unele aspecte ale vieții urbane sunt cauze predilecte. Faptul că în cazul diabetului juvenil doar 61% din cazuri apar în orașe înseamnă că pe lângă factorul reprezentat de mediu, un risc suplimentar este reprezentat de ceva specific adulților. Ce e în plus la adulți față de copii? Shaorma? Berea?

10 alimente minune
Sunt alimente, între care nucile, fasolea şi legumele cu frunze verzi, care previn diabetul, scad riscul de infarct şi potolesc senzaţia de foame fără să îngraşe, notează www.mediafax.ro.

Nucile şi alunele
Studii recente arată că includerea nucilor şi alunelor în dieta zilnică reduce riscul de diabet cu până la 21%. Un pumn de nuci, migdale şi caju pe zi face minuni, furnizând grăsimi sănătoase esenţiale şi potolind senzaţia de foame. În plus, cei care consumă alune şi nuci cu regularitate au un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Fasolea
O porţie de fasole în fiecare zi îi ajută pe cei care au diabet de tip 2 să ţină sub control nivelurile de zaharuri din sânge şi reduce riscul de infarct. Fasolea este recomandată diabeticilor datorită indexului glicemic scăzut. Din cauza combinaţiei de carbohidraţi benefici, proteine slabe şi fibre solubile, fasolea reglează nivelurile de zahăr din sânge.

Fulgii de ovăz
Un mic dejun pe bază de fulgi de ovăz este benefic pentru diabetici, ţinând sub control nivelurile de zahăr din sânge. Un tip de fibră regăsită în ovăz, Beta-Glucan, face minuni pentru cei care suferă de diabet. Ovăzul este bun pentru inimă şi conţine fibre solubile ce încetinesc eliberarea glucozei în sânge, reglând astfel nivelul de zaharuri din organism.

Legume cu frunze verzi
O dietă bogată în legume cu frunze verzi reduce riscul de diabet de tip 2. Spanacul, napii, varza albă şi furajeră, broccoli, lăptucile, toate aceste legume sunt sărace în calorii şi carbohidraţi. Cel puţin o porţie şi jumătate de legume verzi pe zi reduce diabetul cu până la 14%.

Citricele
Conform celor mai recente studii, diabeticii suferă de carenţă de vitamina C, prin urmare citricele bogate în antioxidanţi sunt o idee excelentă pentru o gustare. Grepfrutul, portocalele, lămâile şi lămâile verzi au proprietăţi asemănătoare cu insulina, fiind benefice pentru cei care suferă de diabet de tip 2.

Albuşul
Ouăle sunt alimente perfecte pentru masa musculară deoarece conţin cele mai bune proteine. Albuşurile previn diabetul de tip 2, fiind bogate în proteine slabe şi sărace în carbohidraţi.

Iaurtul slab
Iaurtul ideal pentru diabetici este cel sărac în grăsimi şi zahăr. Aceştia pot savura iaurtul în care vor adăuga bucăţele de fructe şi îndulcitor artificial. De asemenea, iaurtul slab poate înlocui maioneza din sandvişuri.

Peştele
Cercetătorii afirmă că peştele sporeşte sensibilitatea la insulină din cauza conţinutului de acizi graşi omega 3. Sursă excelentă de proteine slabe, peştele reduce concentraţia de glucoză din sânge şi, astfel, riscul de diabet.

Somonul sălbatic
Somonul sălbatic, bogat în acizi graşi omega 3, contribuie la reducerea inflamaţiilor şi scade nivelurile de zahăr din sânge. Acizii omega 3 reduc de asemenea riscul bolilor cardiovasculare.

Ceaiul verde
Inflamaţiile cronice – cauzate de alimente bogate în grăsimi, de lipsa de mişcare şi de o dietă deficitară în fructe şi legume – creşte riscul de infarct şi scade capacitatea corpului de a absorbi zahărul din sânge. O soluţie simplă este consumul de ceai verde, bogat în flavonoizi ce combat inflamaţiile şi stimulează activitatea insulinei. O ceaşcă de ceai verde pe zi are efecte imediate.