Prezidiu eveniment

Dictatura, cea mai teribilă „armă” inventată de om. Familii distruse, popoare exterminate, oameni ucişi cu sânge rece în lagărele de concentrare sunt doar câteva din efectele dictaturii. Astfel, istoria ne învaţă că, de-a lungul timpului, regimurile totalitare nu au însemnat altceva decât teroare şi decadenţă. Cu toate acestea, oamenii au tendinţa firească de a uita, însă periodic, din fericire, există cineva care să le amintească. Aşa s-a întâmplat, recent, la Conferinţa Naţională „Totalitarismul de la origini, la consecinţe”, eveniment organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi.

“Cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Petre Andrei, savant şi filosof, am ales ca şi subiect totalitarismul politic. Petre Andrei a fost şi el o victimă a acestui regim politic, idee pentru care am căutat un alt nume important, marcat şi el de aceleaşi persecutări: Hannah Arendt”, spune Sorin Bocancea, preşedintele universităţii.

Născută în Germania la 14 octombrie 1906, Hannah Arendt, teoretician politic şi filosof de origine evreiască, a încercat să desluşească motivul pentru care poporul său se confruntă cu atât de multe nedreptăţi. În 1924, a studiat teologia, însă, la puţin timp, a decis ca doctoratul să şi-l dea în filosofie. Asta, după ce a fost o perioadă de timp, muza cunoscutului filosof german Martin Heidegger.

Hannah Arendt

“Hannah Arendt a avut încă de mică un talent aparte şi o memorie incredibilă. A terminat studiile cu un an înaintea colegilor săi şi şi-a dorit un nou context cultural pentru germani. Nici ea nu a scăpat de persecuţiile la care erau supuşi evreii în acea perioadă. Mama sa o învăţa că niciodată nu trebuie să stea cu capul plecat în faţa nimănui şi dacă vreo dată un coleg evreu râde de ea, trebuie să vină acasă, iar dacă molestările vin din partea germanilor, trebuia să accepte situaţia aşa cum e.

Putem spune că a fost iniţiată de către Heidegger, cu care a avut şi o relaţie sentimentală dar de scurtă durată pentru că interesul său s-a canalizat către poporul său. Stabilită în SUA s-a înscris în diverse organizaţii evreieşti cu scopul de a găsi obiecte de cultură furate sau dispărute”, povesteşte Lutz Dittrich, curatorul expoziţiei organizată în cadrul conferinţei de la UPA.

Despre Hannah Arendt se mai poate spune că, în cariera sa a abordat teme ca libertatea politică şi comportamentul social din punct de vedere filsofic în cartea „The Human Condition”(Condiţia umană). Totodată, „Originile totalitarismului” sau  „Între trecut şi viitor” sunt doar câteva dintre cărţile care îi întregesc opera. Hannah s-a stins din viaţă subit, pe baricade, în timpul unei conferinţe susţinute la New York. Experienţele prin care a trecut şi dorinţa de a izbuti într-o lume rasistă, Hannah Arendt poate fi un bun exemplu pentru cei care îşi plâng zilele.