Comerţul la români se face mai mult după ureche. Sau, mai bine spus, ca în junglă. Câştigă cel care este mai puternic. Tot cel mai puternic impune şi regulile. Tot cel mai puternic impune preţul. Tot cel mai puternic impune adaosul comercial. Desigur, tot în favoarea sa. Păi, aţi fii tentaţi să spuneţi, pe bună dreptate, că ăsta nu prea se mai numeşte comerţ. Păi, nu prea seamănă deloc a comerţ. Seamănă mai mult a jecmăneală pe faţă. Şi chiar de două ori. Să vă explicăm, ca să nu credeţi c-am luat-o razna chiar de tot.
Dictatura retailerului
Nu de puţine ori, micii producători au strigat că vor să intre şi ei în supermarketuri. S-au constituit în fel şi fel de asociaţii. Şi-au procurat seminţe de calitate ca să aibă şi produse la standardele impuse. Au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să îndeplinească condiţiile solicitate de supermarketuri. Când au terminat cu investiţiile şi toate celelalte, au primit şi lovitura finală. Preţul le-a tăiat speranţa profitului. Aşa s-a întâmplat şi cu producătorii de produse tradiţionale. Au investit în utilaje că să poată să producă în cantităţi mari pentru a asigura necesarul impus de marile magazine. Au negociat la sânge cu supermarketurile şi, într-un final, de câştigat nu au avut ei. Ci tot supermarketurile.
Preţuri duble
Un exemplu concret l-am remarcat recent. La Car4, a intrat cu produse tradiţionale un comerciant din inima Bucovinei, zonă renumită pentru tradiţia sa în ale gurii. Supermarketul s-a aprovizionat cu zeci de sortimente gătite în inima Bucovinei. Ieşenii cu dare de mână nu au stat deloc pe gânduri şi au dat năvală la vitrina cu produse din Bucovina. Nu a contat că preţurile pornesc de la vreo 40 de lei în sus. Bine că au găsit produse tradiţionale. Păi, nu prea e bine deloc. Şi asta pentru că e scump. E super scump. Preţurile sunt aproape duble faţă de cele practicate de comerciant în Bucovina, în zona lui de baştină. Deci micul comerciant realizează produsul cu anumite costuri, îşi pune un mic adaos comercial şi face şi un mega discount din dorinţa de a intra într-un supermarket. Dar totul e absolut de pomană. Câştigul producătorului este aproape de zero. În schimb, supermarketul, regele care impune regulile jocului, dublează preţul produsului şi umflă banii. Ăsta nu prea se mai numeşte comerţ. E jecmăneală pe faţă.
