Dosarul Zahărului, trambulina către PNA a ex-procurorului Gheorghe Şuhan, convertit acum în avocat.

Gheorghe Suhan

De câteva zile încoace, fostul procuror anticorupţie Gheorghe Şuhan are coşmaruri noaptea şi nu mai poate pune geană pe geană. Motivul? Recent, magistraţii instanţei superioare ieşene au hotărât achitarea a tuturor celor 23 de inculpaţi din „Dosarul Zahărului“. Vă întrebaţi, evident, în mod justificat, ce legătură are acest caz cu fostul anchetator Şuhan, acum trecut în avocatură. Ei bine, legătura avocatului Gheorghe cu dosarul este una mai mult decât straşnică. Mai precis, ex-procurorul Şuhan a fost cel care a soluţuinat Dosarul „Zahărului“ şi i-a trimis în judecată pe Vasile Iftode & Co., pentru infracţiuni penale care străbat tot Codul Penal românesc de la un capăt la altul: înşelăciune, spălare de bani, fals, uz de fals, asociere în vederea comiterii de infracţiuni, corupţie, folosirea creditelor societăţii în alte scopuri, bancrută frauduloasă sau emiterea de file cec cu date nereale sau incomplete.

După mai bine de un deceniu de judecată, Curtea de Apel Iaşi a detonat întreg dosarul şi a şters cu buretele toate infracţiunile care au stat în dreptul celor 23 de persoane, pe motiv că unele fapte s-au prescris iar celelalte nu mai există. Practic, judecătorul Dan Anton, preşedintele completului de judecată a spulberat toţi cei 145 de ani de închisoare la care fuseseră condamnaţi inculpaţii. O fi bine, o fi rău, numai magistraţii de la instanţa superioară ieşeană o pot spune, şi, desigur, cei implicaţi în acest dosar de răsunet, cărora le-au fost distruse familii, cariere profesionale, societăţi, afaceri ori chiar sănătatea fizică şi psihică.

„Şuhan este un personaj obscur care ne-a distrus vieţile, mie şi fratelui meu“

În timp ce fostul procuror Şuhan este pe deplin convins că a întocmit acest dosar cum nu se poate mai bine şi nu are ce să-şi reproşeze din punct de vedere profesional, majoritatea celor care au avut de suferit de pe urma acestui caz îl indică drept principalul vinovat pe anchetator.

„Acest personaj obscur, Gheorghe Şuhan, ne-a distrus vieţile, mie şi fratelui meu. În toţi aceşti ani, am cheltuit peste 18.000 de euro pe avocaţi. Nu mai spun de afaceri, unde am pierdut, cred, undeva la peste 180.000 de euro, bani pe care nu cred că-i voi mai putea recupera vreodată. Şi ce credeţi că face în prezent ex-procurorul? Ei bine, el este acum mare apărător şi îşi rumegă în tihnă şi pensia de anchetator anticorupţie, care e undeva la aproape 150 milioane de lei vechi“, a spus cu năduf, un  inculpat în Dosarul „Zahărului“.

De aceeaşi părere a fost şi omul de afaceri Bebe Romanţov, patronul firmei de turism Net, căruia Şuhan i-a distrus sănătatea, afacerile şi familia.

„Am pierdut o avere pe avocaţi şi pe drumurile făcute la Tribunal. Dacă sentinţa va rămâne definitivă la ÎCCJ, probabil că voi da în judecată statul român şi voi cere despăgubiri, pentru că eu personal am pierdut enorm. Pot spune că ne-am pierdut vieţile din cauza acestui dosar“, a încheiat mâhnit, Bebi Romanţov.

Procurorul manivelă, gafe impardonabile şi Dosarul „Flota“

Potrivit inculpaţilor din Dosarul „Zahărului“, şi nu numai, acest caz a fost, în urmă cu mai bine de un deceniu, drept o trambulină de lansare a avocatului Gheorghe Şuhan, pe atunci procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, în fotoliul cel mare de procuror-adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), instituţie condusă la acea vreme de prietenul său din Botoşani, procurorul general Ioan Amarie. De numele lui Gheorghe Şuhan se leagă dosare grele de corupţie, cu VIP-uri dintre cele mai mari, cu spălări de bani, înşelăciuni şi evaziuni fiscale de miliarde de euro, dar şi de gafe celebre. La un moment dat, numele fostului procuror apărea într-un document oficial aparţinând reprezentanţilor UE, care se întrebau miraţi cum de inculpaţii din dosarele instrumentate de Şuhan obţin despăgubiri fabuloase la CEDO. Despre ce a fost vorba, mai concret? Dosarul „Banca Transilvania“, soluţionat de Gheorghe Şuhan în 2002, cu 26 de arestaţi, 42 de persoane trimise în judecată, şi un prejudiciu de peste 132 miliarde de lei vechi, a ajuns ulterior la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), iar unul dintre inculpaţi a ajuns să fie despăgubit cu o sumă fabuloasă de 15 milioane de euro pentru tratamentul din timpul anchetei. Exemplele pot continua cu judecătoarea Andreea Ciucă, arestată şi eliberată după trei săptămâni, printr-o decizie care i-a făcut de râs pe procurorii fostului PNA. Ulterior, Ciucă a cerut şi ea 350.000 de euro despăgubiri în urma anchetei marca „Şuhan“. De numele lui Şuhan se mai leagă mai ales faptul că l-a anchetat pe Traian Băsescu într-o vreme în care actualul preşedinte al României era identificat ca principalul pericolul pentru regimul Iliescu-Năstase. Deci, Şuhan a instrumentat Dosarul „Flota“. În august 2004, el a semnat şi rechizitoriul, trimiţând în judecată în jur de 80 de persoane, printre care şi pe actualul preşedinte al României. Ulterior, cazul a murit în faşă, chiar înainte de a începe. Cu toate acestea, fostul procuror anticorupţie se consideră un profesionist din garda veche, înclinat mereu să spună:  „Noi  n-am luat-o niciodată în bot pe vicii de procedură, aşa cum se întâmplă tot mai des acum“.

Anchetă de poveste marca „Şuhan“: i-a fugit deţinutul de sub nas

Una dintre cele mai neplăcute amintiri din cariera fostului procuror anticorupţie se referă cu prisosinţă la anul 1971, când Gheorghe Şuhan era un începător într-ale procuraturii. În cursul acelui an, nu mai ţinem minte ziua exactă, acesta s-a dus în zona Prutului ca să facă o reconstituire cu un rus care trecuse înot din Basarabia, la noi. La un moment dat, Şuhan i-ar fi spus rusului să arate cum de a reuşit să treacă Prutul, adică să se arunce în apă. Ceea ce infractorul a şi făcut, trecând pe partea cealaltă a malului, spre amuzamentul miliţienilor prezenţi la reconstituire, dar spre disperarea procurorului. Astfel, deţinutul a fugit chiar de sub nasul lui Şuhan, ca în filmele cu proşti. La vremea respectivă, fuga rusului chiar de sub nasul autorităţilor ieşene a ajuns repede un subiect de legendă. Cazul a ajuns atunci şi la urechile dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a ambasadorului URSS în România, care s-au interesat imediat de dosar. La acea vreme, Gheorghe Şuhan a fost arestat câteva zile iar apoi a achitat. Că era de-al lor, vorba aia!