Spitalul Parhon arată, după renovare, aproape ca o bijuterie. Institutul de Boli Cardiovasculare, din curtea sa, la fel. Neurochirurgia este în curs de renovare, iar o licitație pentru dotarea sa este în curs. De Recuperare nu mai vorbim, fiind unul din cele mai bine dotate spitale din Iași. Cuza Vodă, la fel, proaspăt reabilitat și cu un ambulatoriu în curs de amenajare. Și așa mai departe. De cealaltă parte, Spitalul de Copii a fost din când în când văruit și cam atât. Socola, Spiridonul și Infecțioasele sunt cazate în clădiri vechi de secole. Elena Doamna, la fel. De fapt, despre această maternitate am prefera să nu vorbim, mai ales că cele mai mari scandaluri legate de acuze de malpraxis aici s-au petrecut. Am prefera să nu vorbim, dar totuși e un subiect care nu poate fi ocolit. În fond, ce se întâmplă la Elena Doamna?

Cazuri grave
Să încercăm să găsim un răspuns, plecând de la ce se știe. În fiecare an, la Elena Doamna apare măcar un caz grav, cu semnul întrebării. O femeie a murit după o lungă comă apărută în urma unei anestezii nereușite. O tânără a fost operată în mai multe rânduri, după un avort, pentru a i se îndepărta resturile rămase în uter. O alta a fost diagnosticată cu sarcină extrauterină, operația a eșuat, iar medicii de la Sf. Spiridon au operat-o de patru ori pentru a drege eroarea. Încă o femeie a intrat în șoc hemoragic și apoi în comă, decedând o lună mai târziu, după ce în locul unei cezariene s-a încercat nașterea naturală. O mamă a născut un făt mort, după un travaliu de 7 ore și după ce primise asigurări că sarcina evoluează normal. Cea mai simplă explicație pentru astfel de cazuri este pur și simplu neglijența. Simplu. Gata, am încheiat analiza.

Care-i cauza?
Ca toate lucrurile simple însă, explicațiile din spatele lor sunt complicate. Pentru familia care a pierdut o viață, culpa medicală este cea mai logică explicație. E comod și pentru Ministerul Sănătății sau Consiliul Județean, care pot spune că asta e, nu există pădure fără uscături. Această explicație este însă exact cea care face ca lucrurile să rămână la fel. Or, chiar dacă unele situații pot primi ca explicație simpla culpă medicală, în cazul multor altora schema nu se potrivește. Aceleași uscături ar trebui să se regăsească și la alte spitale, dar la Cuza Vodă acuzele de malpraxis sunt mult mai rare. Apoi, nume precum Buțureanu, Moisă sau Neumann, care lucrează la Elena Doamna, sunt recunoscute ca aparținând unor medici de calitate, iar mamele care le-au trecut prin mână pot confirma. Deci, ce se întâmplă totuși la Elena Doamna?

Sistem pavilionar
Un prim aspect l-am semnalat deja. Maternitatea funcționează în fostul sediu al Spitalului Israelit, vechi de 150 de ani și amenajat în sistem pavilionar, așa cum se făcea pe atunci. O secție într-un corp de clădire, alta într-altul. Nu cum e la Cuza Vodă, unde te urci în lift și mergi la etajul corespunzător secției la care ai treabă. Organizarea pe pavilioane face și ca fluxurile din interiorul spitalului să fie mai prost organizate. Oricâte protocoale medicale s-ar face, nu poți evita problemele, oricât te-ai da peste cap. Mama este internată într-o parte, sala de operații într-alta, iar secția ATI, cine mai știe? Împărțirea în pavilioane și vechimea clădirii fac și ca probabilitatea unor infecții nozocomiale să fie mai mare decât la alte spitale. Orice medic poate confirma că singurul leac împotriva stafilococului auriu, de care niciun spital nu este scutit, este pur și simplu să razi peretele până la tencuială. Cu cât e mai veche clădirea și cu cât ultimele renovări au avut loc mai demult, cu atât problema este mai gravă.

Statut juridic incert
Istoria maternității este o altă problemă. Naționalizată în 1948, odată cu toate averile aparținând cultului mozaic, maternitatea a fost revendicată de fundația Caritatea, care-i reprezintă pe evrei încă din 2003. Procesul este încă în desfășurare, pentru că statutul juridic este haotic. Terenul a fost intabulat de maternitate, clădirile nu, de exemplu. Or, legea este clară: nu se fac investiții majore într-o clădire care mâine și-ar putea schimba stăpânul. Evreii au spus că nu au de gând să schimbe statutul de maternitate al clădirii, revendicarea fiind mai mult simbolică. Oarecum, situația Filarmonicii, care a fost retrocedată Bisericii Catolice, fără ca aceasta să-și reînființeze acolo mănăstirea pe care o avea înainte de război.

Fug şi medicii
Însuși renumele negativ pe care îl are maternitatea în rândul viitoarelor paciente face ca lucrurile să meargă rău. Decât să lucreze într-un spital renumit pentru probleme, medicii buni preferă să plece. Nu pleacă toți, dar e suficient cât să scadă media calității actului medical, în pofida profesioniștilor care există.

Posibile rezolvări
Poate cea mai gravă problemă a maternității este lipsa sa de perspective. Conducerea CJ și-a anunțat intenția de a renunța la ea. Planul presupune construirea unei noi clădiri în curtea maternității Cuza-Vodă și mutarea maternității Elena Doamna, cu arme și bagaje. Chiar dacă mai e mult până departe, acest fapt face ca Elena Doamna să rămână veșnic pe ultima poziție când este vorba de alocare de fonduri. Dotarea și renovarea sălii de operații este unul din puținele succese cu care se poate lăuda maternitatea. Practic, sunt două probleme-cheie: dreptul de proprietate asupra clădirii și măsura în care planul de mutare a maternității rămâne în picioare. Prima problemă se va rezolva atunci când procesul de revendicare se va fi încheiat, în sfârșit. A doua va rămâne. Dacă CJ merge în continuare pe ideea de mutare, înseamnă că maternitatea va rămâne așa cum e ani de zile, până se va construi noul sediu.