Bombă în Justiţie : Procurorii DNA Iaşi au dat-o pe mâna judecătorilor pe Magdalina Striblea, mama cunoscutei vedete de televiziune România TV, Cătălin Striblea, deontologul de serviciu al USL, aripa Sebastian Ghiță
Un inginer de la Serviciul de Proiectare-Finanţare Europeană al CJ Iaşi, implicat într-un spumos dosar de corupţie cu fonduri europene
Catalin Striblea
Mega-dosar cu neamuri de vedete TV şi deturnări de fonduri europene, pe masa judecătorilor. Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iaşi au dispus, recent, trimiterea în judecată a Magdalinei Striblea, inginer proiectant în cadrul SC Striblea SRL Vaslui, şi mamă a cunoscutului realizatorul de la România TV (RTV), Cătălin Striblea, cunoscut mai degrabă ca unul dintre deontologii de serviciu ai USL, aripa Sebastian Ghiţă, ori ca “ziaristul-tonomat” al bossului PSD, Victor Ponta. Conform procurorilor anticorupţie, Magdalina Striblea a fost implicată, în urmă cu şase ani, alături de Liviu Arhip, fostul primar al comunei Stănileşti, judeţul Vaslui, şi de Gheorghe Drânceanu, inginer proiectant din cadrul Serviciului de Proiectare –Finanţare Europeană al Consiliului Judeţean Iaşi, într-o mega-afacere cu fonduri europene nerambursabile. Mai precis, cei trei inculpaţi, prin comiterea unor falsuri şi escrocherii, dup[ cum spun procurorii, au sprijinit alocarea fără drept a peste 230.000 de euro către Consiliul Local al unei comune din județul Vaslui. În săvârşirea acestor inginerii financiare, mama lui Cătălin Striblea a mai fost ajutată de Corneliu Şerban, inginer constructor, Radu Constantin Iordachi, inginer constructor, Teodora Zaharia, secretar al Primăriei comunei Stănileşti, judeţul Vaslui, şi de Ştefan Pruteanu, inginer în cadrul Primăriei Stănileşti. Anchetatorii ieşeni au reţinut în sarcina tuturor celor menţionaţi infracţiuni cum ar fi: folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, ce au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, infracţiuni de fals intelectual şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. În dreptul Magdalinei Striblea se află, de asemenea, trecute acuzații de corupţie: fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Un rechizitoriu complex și sechestru asigurator pe bunurile inculpaţilor
În actul de inculpare, Anticorupţia ieşeană a menţionat mai multe aspecte penale pentru care cei implicaţi în deturnarea fondurilor europene riscă ani grei de puşcărie.
“La data de 29 martie 2004, între Consiliul Local al Comunei Stănileşti, judeţul Vaslui (beneficiar) şi Agenţia SAPARD România (Autoritatea Contractantă) a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă pentru punerea în practică a proiectului intitulat “Modernizare drum de interes local Gura Văii ( DN 24A ) – Pogăneşti, 6.524 Km, comuna Stănileşti, judeţul Vaslui’’. Contractul de execuţie a lucrărilor a fost atribuit prin licitaţie SC Compania Nova Construct SA Iaşi. În cursul lunii decembrie 2005, pentru a obţine în mod nelegal tranşa a patra din banii alocaţi în cadrul acestui proiect, Liviu Arhip, în calitate de reprezentant al beneficiarului şi primar al comunei Stănileşti la acel moment, a semnat şi depus la Autoritatea Contractantă mai multe înscrisuri false (proces verbal de recepţie, raportul de execuţie) atestând, în mod nereal, că lucrările pentru care a solicitat alocarea tranşei au fost realizate integral şi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. În această modalitate, Agenţia SAPARD a aprobat plata către CL Stănileşti a sumei de 862.002,57 RON (echivalentul a 235.590,63 euro) reprezentând fonduri SAPARD şi fonduri de la bugetul de stat alocate în mod nelegal. În demersul său, Arhip a fost ajutat de Magdalina Striblea, inginer proiectant la SC Striblea SRL Vaslui, realizator al proiectului tehnic, care a întocmit în fals referatul privind execuţia lucrărilor, în timp ce inculpaţii Corneliu Şerban (diriginte de şantier şi secretar al comisiei de recepţie), Gheorghe Drânceanu, Radu Constantin Iordachi, Teodora Zaharia şi Ştefan Pruteanu (membri ai comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor) au semnat procesul verbal de recepţie în care s-a consemnat în mod nereal că lucrările au fost finalizate”, se arată în rechizitoriul DNA Iași.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii DNA Iaşi au instituit un sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP) nu s-a constituit parte civilă în procesul penal până la momentul sesizării instanţei de judecată.
George Clapon
Ia vezi domnule nu cumva catana de Iasi, cel m-ai corupt si jegos procuror care face dosare la comanda iti instrumenteaza dosarul. Of Emilia, iubito de as avea onoare sa stai cu mine intro camera macar o zi, doamne ce fetita dulce o sa fii, iti fac codite, de da tata gel la fundulet sa nu te iriti, si o sa-mi faci copii frumosi fraiere cu nume de pasarica.
Paopao
Fotografiile sunt interesante desugir, desi eu, care ca studenta la arhitectura bateam zilnic Magheru intre institut si caminul din spatele Pietii Romane sau pe urma cel din Piata Rosetti, imi amintesc un trafic mult mai intens, atat de vehicule, cat si de oameni (si da, Alexandru Nagy, 12 Feb.2009, probabil in 1968 eram si eu printre cei ce pictau geamurile Institutului de Arhitectura, iar cand au intrat rusii in Cehoslovacia eram in ajun de predare a diplomei si ingroziti nu numai de evenimente si posibilitatea unui razboi, dar si de posibilitatea de a nu mai putea sustine examenul si de a termina facultatea). Ceeace mi se par insa mult mai interesante sunt variatele comentarii pe care publicarea acestor poze le-a starnit. Fiind in majoritate din aceeasi generatie, parca alcatuim o familie si deja ne cunoastem. Bineinteles ca perceptiile fiecaruia erau subiective, dar in mare erau perceptiile tuturor. In ceeace ma priveste vreau sa adaug ca in amintirile mele centrul orasului era zgomotos si destul de murdar (scuipatul pe jos, biletele de tramvai, autobuz si troleibuz, chistoacele de tigari, cosurile de gunoi revarsandu-se), dar la vremea aceea nu ne deranja prea tare murdaria (vezi tot gunoiul pe care cred ca nu era roman care sa nu-l fi aruncat pe fereastra trenului, sau sa nu-l fi lasat la locul de picnic la iarba verde a trebuit sa emigrez ca sa inteleg ce inseamna cu adevarat un oras curat). Orasul era insa excitant, cum se cuvine unei adevarate capitale, iar viata artistica si intelectuala era foarte variata si (in pofida interdictiilor) la un nivel foarte apropiat de cel al Vestului. Cu cat ni se interziceau mai multe din Vest, cu atat eram mai interesati, si nu ma refer la droguri si eliberarea sexuala din decada 60, care din fericire ne-au ocolit, ci la muzica, arta, literatura, arhitectura, intr-un cuvant cultura tarilor ce ne erau interzise sa le vizitam. Programa scolara (la toate nivelele) era excelenta (nu datorita comunismului si a Dictaturii Proletariatului, ci in ciuda lor, continuand o traditie solida de dinainte de razboi), iar tineretul era plin de avant si sperante in viitor. Numai dupa repartitii incepea fenomenul de blazare, cand nu exista posibilitatea sa lucrezi in ce domeniu doreai, in ce oras doreai, posibilitatea de transfer era nula, nu aveai voie sa calatoresti (decat in tarile socialiste la 2 ani cu aprobare, dar nu Jugoslavia), iar avansarea depindea de apartenenta la Partid. Alte vremuri, care nu mai sunt, dintr-un punct de vedere mai bine, din altul nu. Trebuie insa sa intelegem ca acelas fenomen se petrece peste tot. Ceeace a fost Vestul acum 40 de ani, astazi nu mai este. Ceeace am fost noi acum 40 de ani, astazi nu mai suntem. Degradarea morala, lacomia, dorinta de a avea totul azi, lipsa de responsabilitate, de onoare, de simt al datoriei, imbecilizarea sistematica prin mass-media, etc, etc, sunt fenomene de natura globala, iar Bucurestiul nostru nu poate decat sa urmeze unde altii mai grozavi’ conduc. Pentru generatia tanara insa aceasta este starea normala de lucruri si nu li se poate pretinde altceva. Altceva nu au cunoscut, iar ceeace nu traiesti personal nu te intereseaza, e deja istorie. Pot sa adaug insa ca punct pozitiv ca viata culturala a Bucurestiului continua sa fie la superlativ din cate am auzit, teatrul romanesc este renumit, ca si concertele, festivalurile, targul de carte, etc, etc. Foarte imbucurator. Numai bine tuturor.