Virozele, paraziţii intestinali, varicela, scarlatina, gripa sunt cele mai frecvente probleme de sănătate semnalate în colectivităţi, tocmai fiindcă se transmit foarte uşor, fie prin contact direct, fie prin strănut şi tuse, chiar înainte de apariţia simptomelor, în perioada de incubaţie. Toate “atacă” în special acolo unde găsesc terenul slab, respectiv un organism cu o imunitate scăzută.

– Deci, primul lucru pe care trebuie să îl faci, pentru a-ţi proteja copilul, este să îi fortifici imunitatea.

– Dacă medicul pediatru consideră că este bine să îi faci copilului vaccinul gripal, ascultă-l. Dacă recomandă alte metode de stimulare a capacităţii de autoapărare a organismului – cu echinaceea, vitamina C, propolis, cătină cu miere etc. – aplică-le pe acestea. Şi sporeşte, în alimentaţia lui de zi cu zi, “raţia” de alimente bogate în vitamina C: măceşe, coacăze, citrice, mere, varză creaţă, conopidă, gulii, spanac, broccoli, fasole verde, ficat etc.

Spălatul pe mâini

– Prima regulă de igienă este şi cea dintâi pe care o uită. Aşa că nu exagerezi dacă i-o reaminteşti în fiecare dimineaţă: înainte de a-şi mânca gustarea, dar şi de fiecare dată după ce a folosit toaleta şi de fiecare dată când vine de afară, de la joacă, să se spele cu răbdare pe mâini, nu pe fugă, cu apă şi cu săpunul pe care i l-ai pus într-o savonieră mică, în ghiozdan (cel mai bine ar fi să îi cumperi un flacon mic cu săpun lichid). Apoi să se şteargă atent (explică‑i faptul că microbii proliferează într-un mediu umed).

– La fel de important este să nu ducă mâinile nespălate la ochi, la nas, la gură fiindcă, pe aceste căi, microbii sunt rapid absorbiţi în circulaţia sangvină. Bate-l la cap fără vreo reţinere, ca să se obişnuiască să folosească batiste şi şerveţele din hârtie când îl mănâncă ochii, îi curge nasul etc.

Pacheţelul împărţit cu colegul de bancă

– Pe de o parte, copiii sunt pofticioşi; pe de altă parte, vrei să îl înveţi pe micuţul tău să fie generos şi să îşi împartă gustarea cu colegul de bancă. Excelentă metodă de transmitere a microbilor! Dar poţi evita sau limita mult riscul, pregătindu-i pacheţelul într-un mod deştept: în locul sendvişului şi mărului mare, din care ar muşca, pe rând, şi el, şi colegul, prepară câteva sendvişuri mai mici, pe care le ambalezi separat, şi taie mărul în felii pe care le va lua cu ajutorul şerveţelelor din hârtie.

– Spune-i insistent să nu ofere cu nici un chip altor copii sticluţa lui cu apă sau cu băutură răcoritoare! Mai mult ca sigur îşi închipuie că, ştergând gura sticlei cu mâna, după ce i-a dat-o colegului, ca “să bea şi el o gură”, microbii nu se mai transmit de la unul la celălalt. Explică-i, odată şi încă odată, că în felul acesta se trasmit şi microbii de pe mâini, pe lângă cei din gură.

Mâna dusă la gură şi la nas, când tuşeşte şi strănută!

–  Acest gest este una din cele mai importante dovezi că este un copil binecrescut. Este grija ta, ca părinte, ca el să aibă întotdeauna, în buzunar, o batistă curată sau câteva şerveţele din hârtie, pe care să le poată scoate iute, dacă îl mănâncă nasul sau îl îneacă tusea. Atrage-i atenţia să arunce imediat hârtia la coş şi să întoarcă batista astfel încât, la următorul strănut, să folosească o parte a ei curată.

Joaca şi orele de sport: în aer liber

– Chiar şi în zilele ploioase şi friguroase, îndeamnă- l să alerge şi să se joace, în pauze, în curte, nu în clasă sau pe coridoarele şcolii (aminteşte-i însă să se îmbrace adecvat, să nu iasă cu capul descoperit şi în cămaşă!). Mişcarea în aer liber fortifică imunitatea.

– Interesează-te dacă orele de sport se desfăşoară afară, atunci cât starea vremii o permite. Şi dacă răspunsul este negativ, ar fi bine să discuţi cu educatoarea/învăţătoarea acest aspect.

Sursa: libertatea