Reabilitarea străzilor din centrul Clujului, un proiect aflat încă în derulare

Acum vreo 9 ani, Primăria făcea ce nu mai făcuse niciodată până atunci: se împrumuta. 200 de milioane de lei, de la o bancă belgiană, Dexia. Banii au fost folosiți prioritar pentru asfaltarea a 130 de străzi din municipiu. Ceva mai puțin de jumătate, pentru construirea a 224 de locuințe sociale în Grădinari, modernizarea sistemului informatic al Primăriei, pasajul de la Hală și altele. La momentul respectiv, s-a dezbătut intens dacă destinația dată creditului a fost cea mai bună. De ce asfalt, câtă vreme ăla oricum se strică în câțiva ani? De ce locuințe sociale, care nu se amortizează în veci? Nu mai bine s-ar fi băgat banii în niște activități productive?

Pasajul subteran Michelangelo din Timişoara a costat peste 50 milioane de lei

Alt bilanţ
Dezbaterea s-a stins când s-a văzut cum au folosit și alte municipalități, precum Timișoara sau Sighișoara, banii împrumutați: tot pe asfalt, în primul rând. Primăria ieșeană nu inventase roata, în fond. La ce bun să construiești o fabrică, dacă nu poți ajunge la ea? Dincolo de faptul că rolul unei primării nu e de a face producție și profit, ci de a îmbunătăți viața locuitorilor, pe atribuțiile ei legale. Ei bine, acum a venit momentul unui alt bilanț. Până la sfârșitul anului, se termină finanțarea în cadrul Programului Operațional Regional, în care Iașul, alături de alte 6 orașe din țară, a fost desemnat pol de creștere. A contractat proiecte de aproximativ 140 milioane euro, grosul banilor venind de la Uniunea Europeană. La fel au făcut și ceilalți: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Ploiești și Timișoara. Pe ce am dat noi banii? Dar ei? Care e varianta corectă, veți decide dumneavoastră.

Ce are Iaşul
Despre proiectele Iașului s-a scris la nemurire, așa că nu insistăm prea mult. S-au băgat banii în străzile din centrul Iașului, din axa Păcurari – Tudor, axa Podu Roș – CUG, pasajul Octav Băncilă, sistemul de management al traficului, reabilitarea și extinderea căminului de pensionari din Copou, modernizarea liniilor de tramvai pe toate străzile pe unde s-a lucrat, înființarea Muzeului Municipal, reabilitarea mănăstirii Golia, refacerea zonei Lăpușneanu – Piața Unirii, străzile din zona industrială, străzile din zona Gării, axa Copou – Centru și Centrul Tehnologic Regional. Nu vă înnebunim cu cât a costat fiecare, care și când s-a terminat sau care și când se va termina, dintre cele încă în implementare. Lucrările se vor cam termina până la sfârșitul lunii decembrie. În situațiile limită în care constructorul nu-și face treaba, s-ar putea să mai trebuiască scoși bani din vistieria proprie, pentru că UE nu mai dă nimic pentru acte făcute după 1 ianuarie. Asta rămâne însă de văzut. Hai să vedem ce-au făcut ceilalți. O să prezentăm doar vreo câţiva poli de creștere, nu pe toți, ca să nu vă plictisim. La urma urmei, vrem să vă punem la îndemână termeni de comparație, nu să vă predăm un curs de cheltuire a banilor europeni.

Şi în judeţ
Brașovul a depus proiecte în valoare de 120 milioane euro. Mai puțin ca noi şi cu un efort local mai mare. Brașovul a primit de la UE 74 milioane euro, restul punându-l comunitățile locale. La Iași, alocarea financiară a UE a fost de 111 milioane euro. În total, brașovenii au depus 26 de proiecte, față de 27 ale noastre. Diferența a fost că proiectele noastre au vizat exclusiv municipiul Iași. La ei, două proiecte au fost depuse de orașul Râșnov, alte două de Predeal și câte unul de municipiile Codlea și Săcele, comunele Vulcan și Târlungeni și Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Brașov. E drept, la ei geografia județului arată altfel, iar turismul montan reprezintă un motor specific de dezvoltare.

Pasaje şi şosele
Brașovul a băgat 5,4 milioane lei în amenajarea pieței Unirii, căci are și el așa ceva. Alte 25,4 milioane lei au fost folosite pentru pasajul rutier Independenței, un fel de pod Nicolina care traversează calea ferată, cu câte două benzi pe sens. Încă 47 milioane lei, pentru străzile din cele două zone industriale ale lor, 11 milioane pentru reabilitarea unui cinematograf, vreo 7 milioane lei pentru reabilitarea unui cămin pentru persoane vârstnice, 7 milioane lei pentru camere video de supraveghere a străzilor și școlilor din Brașov, Codlea, Săcele, Râșnov, Predeal și Ghimbav, 4,6 milioane lei pentru reabilitarea unor locuințe sociale, iar 23,5 milioane lei pentru lărgirea pasajului rutier Fartec.

În Poiană
Cu 44,5 milioane lei s-a amenajat zona turistică Poiana Brașov, iar cu 4 milioane lei s-a construit un centru de servicii sociale. Tot în Poiana Brașov s-au mai cheltuit 31 milioane lei pentru extinderea parcării și construirea unui terminal de transport public. Tot pe turism, 43 milioane lei s-au folosit pentru un centru de agrement și spa la Predeal. O sumă imensă, de 89 milioane lei a luat drumul înființării unui centru de dezvoltare și cercetare aplicată între Brașov și comuna Târlungeni. La Râșnov s-a reabilitat centrul istoric, contra sumei de 18,2 milioane lei, iar la Codlea același tip de proiect a costat 13 milioane lei. Managementul sistemului de transport public din Brașov a costat și el 31 milioane lei, iar amenajarea de stații capăt de linie, alte 35 de milioane. Un centru de afaceri a costat 71 milioane lei, iar parcarea la spitalul militar, alte 24,3 milioane lei. S-au mai băgat bani în modernizarea iluminatului public, în străzile din Predeal și Săcele.

În centre sociale
Brașovul este poate un caz special, dar era primul în ordine alfabetică. Cluj-Napoca însă este altceva. E orașul la care ne raportăm cu predilecție, când e vorba de comparații. Centru universitar cu pretenții, ca și Iașul, cam la fel de mare, și cu aceleași aspirații de capitală regională. Alocarea financiară pe polul de creștere a fost de 82,4 milioane euro, iar valoarea totală a proiectelor contractate s-a ridicat la 133 milioane euro, deci ceva mai puţin decât la noi. O sumă zdravănă, de 40 milioane lei a fost alocată pentru construirea unui drum de acces din oraș către cartierul Lomb. De fapt, e un deal pe care se va construi un cartier de business. Alte 12 milioane lei au fost băgate în două proiecte de locuințe sociale, 19,3 milioane lei în cinci centre și complexuri de servicii sociale pentru copii și adulți,  iar 12 milioane lei în două centre de servicii pentru persoane vârstnice.

Stimularea afacerilor
Mulți bani au intrat în proiecte legate de afaceri. Pentru un centru de excelenți pentru industrii creative se cheltuiesc 68,4 milioane lei, iar 49,7 milioane pentru un centru de sprijinire a afacerilor. Construirii parcului industrial Tetarom i s-au alocat 69 milioane lei. Reabilitarea termică a unor blocuri înghite și ea 6 milioane lei. Pentru modernizarea străzii Făget se cheltuie 20,1 milioane lei, iar 90,6 milioane lei reprezintă contravaloarea lucrărilor de modernizare a tramei stradale de acces în zona industrială. Pentru refacerea infrastructurii din centrul istoric și modernizarea căilor de acces către acesta se lucrează de 31 milioane lei. Două proiecte mari, de 76,8 milioane lei, respectiv 86,2 milioane lei au constat în modernizarea liniilor de tramvai din oraș, iar un al treilea, de 40 milioane lei, vizează modernizarea și extinderea sistemului de transport public în zona metropolitană. Cu alți 40 de milioane de lei s-a restaurat parcul central și Cazinoul. Către alte localități din zonă nu au mers prea mulți bani. Vreo 2,3 milioane lei la Zalău, pentru reabilitarea termică a trei blocuri și 17,6 milioane lei pentru o rețea de stații self-service de închiriere de biciclete în Cluj-Napoca, Apahida și Florești.

Reamenajarea centrului istoric a însemnat la Craiova o investiţie de 76 milioane lei

Parcare subterană
Despre olteni, orice ieșean poate povesti, fără să se repete, cel puțin 100 de bancuri. Mult mai puțini sunt cei care pot spune și altceva, în afara faptului că au o echipă de fotbal cu tradiție și o primăriță aprigă și cu o meliță de olteancă. Și cetatea banilor a fost pol de creștere în perioada 2007-2013, calitate în care a contractat 17 proiecte în valoare totală de 114,5 milioane euro. Unele s-au terminat, altele sunt încă în lucru, ca în toți polii de creștere. Niciunul nu se poate lăuda că a terminat toate proiectele începute. Confruntat și el cu problema traficului, municipiul Craiova a investit 59 milioane lei în construirea unui pasaj suprateran pentru preluarea traficului de pe DE 70. Încă 64 de milioane au fost înghițite de reabilitarea infrastructurii rutiere din zona de nord-vest a orașului. Un pasaj subteran, tot pentru descongestionarea traficului auto a costat 66 milioane lei. Craiovenii încă lucrează la modernizarea infrastructurii de transport în comun dintre cele două platforme industriale ale orașului, investiție care va costa în final 60,2 milioane lei, la care se vor adăuga alte 35 milioane lei, pentru dezvoltarea transportului ecologic. Se lucrează și la refacerea străzilor de pe axa nord – sud-est, evaluată la 83 milioane lei, ca și la amenajarea unei parcări subterane în zona Teatrului Național. Pentru aceasta din urmă, fișa proiectului prevede cheltuieli de 84,4 milioane lei. S-au făcut doar pe jumătate.

68,5 milioane lei în parc
Reamenajarea centrului istoric, terminată și ea pe trei sferturi, costă 76 milioane lei. În rest, li s-au mai aprobat un centru de dezvoltare tehnologică, un centru de afaceri și un centru de sprijin a IMM-urilor. 13,7 milioane lei, în total. Pentru reabilitarea căminelor culturale din Pielești, Constantin Argetoianu și Mischii se cheltuie 5,4 milioane lei. Oltenii mai bifează un cămin pentru persoane vârstnice de 10,2 milioane lei, un teatru de vară reparat, de 4,4 milioane lei și amenajarea parcului Nicolae Romanescu. Cum olteanul e mândru de felul lui, au vrut să facă ce n-a văzut Parisul. De 68,5 milioane lei.

Dvs decideţi
Cam cu asta se laudă alți trei poli de creștere din țară. E bine ce au făcut ai noștri? E rău? Trebuiau altfel cheltuiți banii? Dumneavoastră decideți, mai ales că tot dumneavoastră îl veți alege pe cel care va cheltui următoarea rundă de bani, aferentă perioadei 2014-2020.