Se spune că înainte să ai pretenția ca micuțul tău să te asculte, ar trebui să îl asculți tu pe el. De multe ori, ai atâtea de făcut încât nu mai ai timp să stai de vorbă cu el. Și poate te întrebi ce ar putea să îți zică o mogâldeață de numai câțiva anișori?

Dar timpul trece, copilul creşte şi, dacă nu s-a obişnuit să comunice cu tine, nu o va face nici când va fi mare. Iar la pachet cu asta, ar putea să vină şi faptul că, la rândul lui, nu te va asculta.

► Înţelege ce simte el

A-i acorda atenţie arată că îi respecţi sentimentele şi îi dă timp să îşi exprime gândurile sau dorinţele. Dacă nu faci asta, probabil că va începe să te preseze până va obţine ce vrea. În plus, exemplul tău contează foarte mult. Dacă tu îl asculţi, va proceda şi el la fel cu tine. Opreşte-te din ceea ce faci şi uită-te la el când vorbeşte. Arată-i că ai înţeles. Dă din cap şi vezi care este sentimentul din spatele vorbelor sale. Uneori, nici el nu realizează ce simte, aşa că spune-i cu voce tare ce gândeşti. De exemplu: „Înţeleg că eşti supărat că trebuie să plecăm mai repede din parc”. Nu înseamnă neapărat că îi vei îndeplini dorinţa, dar îi arăţi că eşti atentă la ceea ce vrea el şi la emoţiile lui, ceea ce îl va face mai înţelegător.

► Fii calmă şi fermă

Atunci când vrei să îl rogi ceva, contează atât ce spui, cât şi tonul vocii sau gesturile pe care le faci. Astfel, formulează cereri simple şi clare. De exemplu: „Să fii acasă la ora 8.00” şi nu „Să te întorci devreme”, „Înainte de lăsarea serii” etc., formulări care pot da naştere interpretărilor. Tonul nu trebuie să fie răstit, dar nici prea moale. Dacă îi spui ce vrei cu o voce ezitantă, nu te va asculta. Fii, în schimb, fermă. Atunci când nu eşti de acord cu ce a făcut, foloseşte un ton autoritar, dar nu ţipa. Nu îl cicăli. Prima dată, roagă-l frumos. Dacă nu dă niciun semn că te ascultă, spune-i calm ce îţi doreşti şi consecinţele, dacă nu te va asculta. A treia oară, treci la fapte. Dacă îi spui de mai multe ori acelaşi lucru, se va obişnui să te ignore.

► Stabileşte limite clare

Psihologul Cristina Ion-Rădulescu subliniază că atât cei mici, cât şi adolescenţii au nevoie de impunerea unor limite clare. Chiar dacă fac toate eforturile de a încălca regulile şi se plâng mereu, copiii au nevoie de ele. „Nu este bine să cedezi în ceea ce priveşte reperele morale pe care vrei să le transmiţi”, remarcă psihologul, adăugând că „oricâte crize ar face sau oricât ar arăta că refuză să asculte, copilul are nevoie de reguli din partea părinţilor. Acestea sunt valori la care nu trebuie să renunţi ori interdicţii care nu se negociază. Dacă cedezi, cel mic devine confuz şi nu mai are nimic solid pe care să se bazeze”. În plus, ca să te faci ascultată, trebuie să construieşti o relaţie apropiată cu copilul tău. Asta înseamnă timp de calitate petrecut împreună, în care să vă arătaţi afecţiunea, să vă bucuraţi unul de celălalt şi în care el poate să-ţi spună orice. Dacă în puţinele clipe pe care le petreci cu el nu faci decât să-l cicăleşti sau să-l cerţi, efectul nu va fi cel dorit de tine.

LEGĂTURĂ CARE SE CULTIVĂ

Să-ţi faci copilul să te asculte este o mare provocare, dar nu trebuie să devină o dorinţă înverşunată de a te impune sau o manifestare a orgoliului. Ţine cont că relaţia voastră se cultivă încă din prima copilărie, respectându-i nevoia de afecţiune, dar şi propria autonomie, mereu în extindere. Ai grijă să nu îl compari cu alţi copii, desconsiderându-l pe el sau preţuindu-i mai mult pe ceilalţi. Acest lucru va săpa adânc în stima lui de sine.

Sursa: libertatea.ro