Cu toții știm că sfârșitul anului este vremea bilanțurilor. Iar un contabil știe asta mai bine ca oricine, pentru că în fiecare lună are „închiderea”. În textul acesta, totuși, n-o să facem niciun bilanț. Ne place mai mult să ne uităm în viitor, că oricum trecutul nu-l putem schimba, iar prezentul îl avem oricum în fața ochilor. Nu suntem nici Nostradamus, nici Mama Omida, dar tot vrem să știm ce ne așteaptă la anul. Iar cum economia este o știință, iar știința se ocupă și cu previziunile, în baza a ce se cunoaște, hai să vedem ce va fi la anul pe partea economică. Mă rog, ce zice Eurostat, Comisia Europeană și Comisia Națională de Prognoză că va fi.

Prognoze bune
Comisia Europeană ne-a făcut o supriză ușor neplăcută la începutul lunii trecute, când și-a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică a României. Ne-au scăzut-o cu 0,5%, ceea ce e destul de mult. Partea pozitivă este însă că CE se așteaptă să avem oricum o creștere puternică, de 3,6%, peste media Uniunii Europene. Ar însemna că recuperăm puțin din distanța care ne separă de bogații Europei. Mai frumos este că această creștere va avea loc în condiții de deflație, inflația urmând să fie negativă. Nu, țigările nu se ieftinesc, nici băutura. Cartofii și benzina însă, da, mai ales că prețul petrolului continuă să scadă. Orice economist vă poate spune că o inflație în jurul a 2% stimulează economia. Noi vom crește și fără acest stimul. Îl vom avea în 2017, când se așteaptă o inflație decentă, de 2,3%, dar despre asta vom vorbi la anul. Șomajul se așteaptă să scadă și el nițel: de la 6,7% anul ăsta, la 6,6% la anul.

Creşte şi consumul
Un lucru pozitiv este și că cererea internă este apreciată ca fiind „solidă”. Asta înseamnă că această creștere se bazează mai ales pe ce se consumă în țară și mai puțin pe exporturi. Nu toți ar spune că asta e bine, dar în condițiile în care economia mondială încetinește, parcă nu e rău să știi că te poți baza și pe tine însuți. Iar consumul privat se așteaptă să crească și el, cu 3,5%, deci creșterea economică provine mai ales din ce consumă populația și din ce consumă investitorii privați, nu din investițiile statului. La cât de zgârcit a fost în ultimii ani statul în privința investițiilor, e o altă veste bună. Avem o economie suficient de solidă pentru a se descurca și fără stat. Vorba lui Reagan: „Nimic nu este mai groaznic pentru un privat decât să audă: «Salut! Sunt statul și vreau să te ajut»”.

Urcă şi datoriile
E drept, creșterea consumului populației se va datora în principal creșterii salariilor din sistemul bugetar, ceea ce implică cheltuieli mai mari din partea statului. Asta înseamnă un deficit bugetar în creștere. Anul ăsta e vorba să fie de 1,2%. La anul, va fi mai mult decât dublu: 2,8%, iar în 2017, chiar 3,7%. Deficit înseamnă datorii. Ca atare, datoria publică va crește până la 40,9% din PIB la anul și 42,8% în 2017. Față de media europeană e încă puțin, dar trebuie ținută sub control. Deocamdată însă, nu sunt probleme pe linia asta. Datoria publică devine îngrijorătoare de la 60% din PIB în sus, deci mai avem loc destul.

La noi, mai greu
Probabil v-am amețit puțin cu cifrele, dar economia este de felul ei numai cifre. Ca să fim totuși mai aproape de ce ne doare, hai să lăsăm nivelul macro și să ne coborâm la noi: Moldova și Iașul. Am vrea să vă dăm numai vești bune, dar din păcate nu putem. Nu vom sta mai rău anul viitor. Dar nici nu vom recupera decalajul față de restul României. Perspectiva de angajare se așteaptă să fie la anul de doar 4% în regiunea Nord-Est, față de 13% în regiunile Centru și Nord-Vest. Asta înseamnă că doar 4% dintre angajatorii din Moldova estimează că vor avea nevoie de salariați în plus. În cazul Iașului, tot mediul IT va fi baza, numai Oracle așteptându-se să angajeze cel puțin 500 de oameni.

Motorul regiunii
Pe ansamblu, cam tot ce e la noi e mai puțin și va rămâne mai puțin decât media națională. Produsul Intern Brut pe regiune va crește, dar cu 0,1% mai puțin decât media națională. E drept, agricultura va produce mai mult cu 0,2% față de media națională, dar asta nu va fi suficient. Șomajul va scădea și el, dar mai puțin decât media națională, rămânând cu 1,2% mai mare față de media națională. Salariul mediu net pe regiune va crește, de la 1.472 lei în acest an, la 1.557 lei, dar va rămâne sub media națională. Îmbucurător pentru noi, ca ieșeni, ar trebui să fie faptul că salariul mediu net la Iași îl va depăși semnificativ pe cel mediu pe regiune. Astfel, anul viitor, salariul mediu net al unui ieșean se va cifra la 1.789 lei. Mult mai puțin îmbucurător este însă faptul că acest salariu va reprezenta doar 85,9% din cel existent în regiunea Vest, care este cea mai dezvoltată regiune din țară, după București. Nu are rost să ne comparăm cu București-Ilfov, pentru că el iese din orice grafice. Este singura regiune situată peste media europeană la principalii indicatori economici. PIB, de exemplu, este de 30.700 euro/locuitor, față de o medie europeană de 25.100 euro/locuitor și una în regiunea Nord-Est de doar 7.200 euro anual pe cap de locuitor. Discrepanța de salarii între București-Ilfov și restul țării este atât de mare, încât regiunea este scoasă din statistici, pentru că le-ar da peste cap. Mai rău, din punct de vedere al salariilor este faptul că diferența între Iași și regiunea Vest va continua să crească în anii viitori. Asta e. Rămânem motorul regiunii Nord-Est, cu un PIB județean de trei ori mai mare decât cel din Botoșani sau Vaslui, și cu jumătate mai mare decât cel din Bacău, dar atât. Fruntași la noi în sat, dar codași la oraș, cum ar zice românul.