Pentru noaptea Ajunului, românii au tradiţii şi obiceiuri unice, păstrate din moşi – strămoşi. Iată cele mai frumoase şi cunoscute obiceiuri şi tradiţii specifice Crăciunului la români!
1. Împodobirea bradului
Cu o săptămâna înainte Sarbatorii Nasterii Domnului, gospodinele îşi împodobesc casele şi agaţă de grindă sau de straşină crenguţe de busuioc, levănţică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă.
De asemenea, împodobirea bradului a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj mitologic, Moș Crăciun.
În Maramureş, bradul de Crăciun se împodobeşte cu cercuri din nuiele de sălcie, hârtie colorată, mere şi prune.
2. Ignatul – ziua tăierii porcului
Pe 20 decembrie este ziua Ignatului, zi în care se sacrifică porcul, iar oamenii pregătesc preparatele din carne pe care le vor avea pe masă în ziua de Crăciun.
Tradiţia spune că în noaptea dinaintea Ignatului porcul îşi visează cuţitul, iar vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei.
Bătrânii spun că în ziua în care se taie porcul cei săraci trebuie să taie alt animal sau o pasăre, căci dacă vei vedea sânge curgând îţi va merge bine.
Şi crucea pe care o fac bătrânii pe fruntea copiilor cu sânge de porc, pentru a fi feriţi de boli, este o altă superstiţie de Ignat.
De asemenea, este important ca printre cei care asistă la tăierea porcului să fie persoane miloase, căci altfel carnea lui nu va mai fi la fel de bună.
3. Colindatul
Unul dintre cele mai importante şi frumoase obiceiuri care se practică şi azi începând din Ajunul Crăciunului, şi până în ziua de Anul Nou este colindatul. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești.
În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.
Tradiţia spune că primirea colindătorilor ne asigură un an bogat.
4. De asemenea, la sate, bătrânii evită să dea cu împrumut ceva din casă . Superstiţia spune că se vor înmulţi lupii şi vor coborâ în sat. Iar, în unele zone localnici fac focuri mari pentru îndepărtarea spiritelor rele.
În ziua de Crăciun se crede că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea “dincolo”.
5. Un vechi obicei al românilor de la sate era acela ca în Ajunul Crăciunului, gospodarii să se trezească dimineața devreme, să facă focul în sobă și cu o rămurică a unui pom din grădină să jăruiască jarul stând la gura sobei și să spună: “Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit intr-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu pui,găinile cu ouă… La anul și la mulți ani!”
6. Şi în Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, pentru sufletele celor răposaţi, care, potrivit credinţei, vin în această noapte pe la casele lor.
7. În postul Crăciunului încep şezătorile, când tinerii şi bătrânii deopotrivă se strâng în zilele lucrătoare pe la casele fiecăruia pentru a toarce lână şi a ajuta la treburi gospodăreşti.
8. În Ajunul Crăciunul nu se face curăţenie şi nici nu se aruncă gunoiul, căci vei alunga norocul, iar dacă în această zi mănânci mere vei fi sănătos tot anul.
Sursa: bravonet.ro
