Politica de racolare a uneperiştilor la nivel naţional are o componentă de sorginte pesedistă. În mai toate oraşele din ţară, inclusiv Iaşul, UNPR şi-a adunat adepţi din galeriile echipelor de fotbal, lucru pe care doar PSD îl mai făcea în anii de tristă amintire. Astfel, se explică şi de ce la fiecare întâlnire uneperistă regională există un nucleu de câţiva tineri care dă tonul mulţimii într-un ritm pe care doar pe la stadion îl mai vezi. Mulţime care, de cele mai multe ori, nici nu ştie ce partid ovaţionează. Nu este o coicidenţă nici faptul că UNPR este condus de un fost tartor pesedist, recte Gabi Oprea, actual ministru al Apărării (bârfitorii spun că nu pentru mult timp, vorba aia, remanierea aruncă cu pietre).

La Iaşi, şeful galeriei defunctei Politehnica, Marius Şrainer, a devenit consilier de taină al conducerii locale şi destui “locotenenţi” l-au urmat. Oficial, cică ar ocupa chiar o funcţie de vicepreşedinte, în condiţiile în care, până nu demult, era social-democrat cu apartament în blocul procurorilor şi judecătorilor din CUG (prietenii ştiu de ce. şi care). În Capitală, unul dintre şefii suporterilor dinamovişti este o prezenţă activă la acţiunile lui Neculai Onţanu, primar de sector şi uneperist convins. Iar exemplele pot continua.

Suporterii creduli au devenit o masă de manevră pentru UNPR, cel mai bun exemplu fiind la violenţele din Bucureşti de la manifestaţiile de duminică. Evident, nu toţi aveau carnet de membru, erau şi destui aşa-numiţii ultraşi dornici de o bătaie cu jandarmii în lipsa meciurilor de fotbal. Aşadar, dragi tovărăşi şi „pretini”, ministrul Apărării Naţionale are şi armata, şi suporterii. Ferească-ne Cel de sus de o confruntare între cele două categorii, că ne trezim apoi cu Oprea preşedinte (sâc!).