Județul Iași este fără îndoială liderul județelor din zona Moldovei. La foarte multe capitole, în special pe partea economică, ieșenii își depășesc vecinii din regiunea Nord Est. Toți acești indicatori se reflectă în nivelul de trai al locuitorilor, în taxele și impozitele colectate la bugetele publice și, indirect, în zona de investiții publice. Județul Iași este printre cele mai importante unități administrative din punct de vedere al populației, iar municipiul a fost desemnat pol de creștere pe ultimul exercițiu de finanțare europenă. La fel, în fiecare din celelalte șase regiuni de dezvoltare a fost stabilit câte un pol de creștere. Practic, pentru fiecare zonă a fost stabilit câte un municipiu reprezentativ în jurul căruia să se dezvolte localități și chiar județe limitrofe. În acest număr, ne propunem să vă prezentăm raportul de forțe dintre județele care au dat polii de creștere ai României – Iași, Dolj, Timiș, Cluj, Constanța, Prahova, Brașov. În analiza nu am luat în calcul Bucureștiul, capitala fiind de departe cea mai dezvoltată zonă a țării.

Capitolul „exporturi”
Județul Iași pare un copil alături de uriași în momentul în care comparăm diferiți indicatori din județele puternice ale țării. Dacă în comparație cu zona Moldovei ieșenii stau destul de bine, nu același lucru se poate spune dacă trecem granițele regiunii. Din datele publicate în ultimii ani, cele mai dezvoltate județe cu poli de creștere sunt Timiș și Cluj. Județul Timiș, de exemplu, a fost în 2014 pe locul trei la nivel național în ceea ce privește exporturile, iar în prima jumătate a anului 2015 a reușit să ajungă pe locul doi, după București. Prin comparație, dacă Timișul a avut în 2014 exporturi în valoare de 4,8 miliarde de euro, Iașul a vândut în afara țării de 700 milioane de euro. Diferența dintre zona de Vest și cea de Est a României este atât de mare la acest capitol, încât toate județele din Regiunea de Nord Est nu au reușit să exporte decât jumătate din ce a reușit județul Timiș, adică doar 2,4 miliarde euro, față de 4,8 miliarde euro. Pe de altă parte, toate județele cu poli de creștere au înregistrat exporturi mai importante decât Iașul. Constanța a exportat de 2,6 miliarde euro, Brașovul de 2,5 miliarde euro, Prahova de 2 miliarde euro, Dolj de 1,1 miliarde euro, iar Cluj de 1 miliard de euro.

Jale cu PIB-ul
Produsul Intern Brut pe locuitor reprezintă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse într-o regiune împărţită la numărul de locuitori existent în regiunea respectivă și este poate cel mai important indicator pentru măsurarea performanței economice la nivel regional. La acest capitol Iașul este extrem de departe de toate județele cu poli de creștere. Concret, în 2015 PIB/locuitor a fost la Iași de mai puțin de 6.000 euro, în condițiile în care în județele Timiș și Cluj PIB/locuitor a depășit anul trecut 10.000 euro. Doar județul Dolj este mai aproape de Iași, cu peste 6.500 euro PIB/locuitor. La nivel național capitala deține supremația cu un PIB/locuitor de aproape 21.000 euro, la nivelul anului 2015.

Lideri slabi
Influența județului Timiș asupra regiunii de Vest este una extrem de mare. Acest județ contribuie în procent de 48% la Produsul Intern Brut al întregii regiuni. Și la acest capitol, al contribuției la PIB-ul Regional, Iașul se clasează pe ultimul loc. Concret, deși are cea mai mare contribuție dintre județele Moldovei de 29%, toate celelate județe-lider depășesc procentul de 30% pentru propria regiune.

Întreprinderi active
Puterea economică a celorlalte județe se poate observa și în cazul numărului de întreprinderi active. Dacă la Iași sunt înregistrate mai puțin de 14.000 de astfel de unități, la Timișoara sunt de trei ori mai multe, peste 43.000, în timp ce la Cluj sunt peste 25.000. Doar în județul Dolj se regăsesc mai puține întreprinderi active, aproape 12.000.

Salariu „subţire”
Județul Iași părăsește ultimul loc la un alt indicator extrem de important, salariul mediu net, adică, banii aduși acasă lunar de către un salariat. Conform Comisiei Naționale de Prognoză, în 2016, salariul mediu net lunar în județul Iași va fi de 1.896 lei. Mai jos în clasament stau județele Dolj cu 1.752 lei, și Constanța cu 1.824 lei. Iașul este însă departe de Cluj – 2.166 lei și Timiș – 2.136 lei. Aceleași județe conduc și în ceea ce privește rata redusă a șomajului. În județul Timiș, rata șomajului este de doar 1,9%. Practic, se poate spune că în județul din vestul țării, doar cine nu vrea nu găsește un loc de muncă. Prin comparație, la Iași, rata șomajului este de 4,9%. O rată mai mare a șomajului au județele Dolj cu 9,7% și Prahova, cu 5,8%.

Angajaţi puţini
Și în ceea ce privește numărul mediu de salariați, Iașul este departe de zonele dezvoltate. Cu cea mai mare populație, 885.000 locuitori, județul Iași înregistrează doar 138.000 de salariați. La acest capitol conduce tot județul Timiș cu peste 200.000 de salariați. Doar județul Dolj are mai puțini salariați decât Iașul, 115.000 persoane. Celelalte județe, deși mai puțin populate, au mai mulți angajați. Astfel, Clujul are în medie 185.000 salariați, Constanța 169.000, Prahova 161.000, Brașov 157.000. Iașul conduce detașat la numărul de elevi. În ultimul an școlar, la nivelul județului Iași au fost aproape 200.000 de elevi. Pe locul doi, dar la distanță foarte mare se află județul Cluj cu 147.000 elevi. Celelate județe au între 106.000 elevi și 138.000 elevi.

Spitale multe, fără medici
Un alt indicator la care Iașul este pe primul loc ține de domeniul medical, dar este strâns legat și de numărul de locuitori. Cele mai multe paturi în spitale, 7.242, sunt la Iași. Un alt centru medical recunoscut pe plan național, Clujul, are 6.780 de paturi în spitale. Toate celelalte județe au până la 5.500 paturi. Acest indicator scoate în evidență rolul de centru medical regional al Iașului. Spitalele din Iași tratează locuitori din toată zona Moldovei. Chiar dacă are cel mai mare număr de paturi de spital, Iașul nu se mai regăsește pe primul loc la un alt criteriu esențial pentru servicii medicale de calitate. La nivelul anului 2012, Iașul avea un pic peste 3.000 de medici, în condițiile în care în județul Cluj erau peste 3.600 medici, iar în Timiș 3.350.

Totuşi trăim mult
Dacă în ceea ce privește calitatea vieții ieșenii nu se pot lăuda cu foarte multe performanțe, în ceea ce privește durata medie a vieții locuitorii din capitala Moldovei se află în top. Doar brașovenii se pot lăuda cu un indicator statistic mult mai bun, 76,72 ani. Iașul, cu 75,91 ani și Clujul cu 75,95 ani sunt pe următoarele două locuri. Cea mai mică durată medie a vieții este în județul Dolj – 74,18 ani.

Prognoze rezervate
Statisticienii nu dau șanse mari Iașului în lupta pentru recuperarea decalajului economic față de județele Timiș sau Cluj. Conform datelor publicate la sfârșitul anului trecut, salariul lunar net, de exemplu, va crește în următorii ani în toate județele. Ieșenii ar urma să câștige în 2018 un salariu mediu net de 2.077 lei pe lună. În același an însă în județul Timiș câștigul salarial net lunar va fi de 2.374 lei, iar în Cluj de 2.412 lei. De departe, salariile cele mai consistente din țară sunt în Capitală. Dacă pentru 2016 este prognozat un câștig salarial net lunar de 2.813 lei, pentru 2018 se estimează un salariu net lunar de 3.132 lei. Același decalaj se va păstra, conform specialiștilor, și în ceea ce privește PIB/locuitor. Astfel, Iașul ar urma să atingă în 2018 un PIB/locuitor de 7.177 euro, adică 70% din valorile din 2015 ale județelor Timiș și Cluj. Peste trei ani, județul Cluj ar urma să aibă un PIB/locuitor de 12.173 euro, iar județul Timiș de 12.461 euro.