Fervent susţinător al mutării Penitenciarului din Copou, deputatul Viorel Blăjuţ a primit un nesperat sprijin din partea unui consilier local. Acesta a declarat că visează ca, în locul închisorii şi a curţii unităţii militare, să fie amenajat un muzeu al satului, iar prin zonă să se plimbe trăsuri care să readucă spiritul boem al vremurilor trecute. Prinzând curajul marilor mutări strategice, Blăjuţ a devenit interesat şi de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe. Despre mai multe preocupări imobiliare, dar şi alte viziuni de adevărat ctitor, aflăm chiar din jurnalul parlamentarului.
– Uneori, stau şi privesc în urmă, gândindu-mă de unde am pornit şi unde am ajuns. De la simplu întreprinzător care strecura nişte stingătoare prin cotloanele unor birouri, am devenit un vizionar strateg al Iaşului, un oraş care, să fim serioşi, nu-mi merită ambiţiile arhitecturale. Zău, mâine mă duc la librăria din colţ şi-mi cumpăr cea mai mare planşă de desen pe care o găsesc, plus cel mai scump set de carioci. Să nu uit şi de vreo şapte kile de plastilină, pentru modelarea unor machete cu o amplă perspectivă spre dormitor. Oricum, sper ca iubita mea să-mi dea voie să îmi amplasez laboratorul de creaţie în mijlocul sufrageriei, evident, cu rugămintea să nu dea cu aspiratorul peste zgârie norii pe care-i voi ridica din cofraje de ouă.
– Nu prea sunt de acord cu amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe pe şesul din zona Carrefour Era. Păi, ce treabă e asta? Te duci să te relaxezi la shopping, să bei o cafea la un băruleţ, şi te trezeşti că pe deasupra ta zbârnâie elicopterele SMURD, plus sirenele ambulanţelor, de-ţi sare caimacul din ceaşcă. Cred că cel mai bun amplasament pentru spital ar fi în zona băilor Nicolina. Mai fac şi pacienţii câte o cură cu nămol, să se obişnuiască şi ei cu pământul.
– Mi se pare firesc să mutăm penitenciarul în afara oraşului. Dacă evadează vreunul de acolo, măcar să aibă câmp liber în faţa lui. Dar aşa, în Copou, ce să facă? Să aştepte tramvaiul, să se înţepe în cactuşii din Grădina Botanică, să se împiedice de dozatorul de bere sau de vreo patrulă de beţivi de la Vânătorul? Ar trebui să avem mai multă grijă de oamenii ăştia şi să nu-i expunem inutil la tot felul de pericole.
– Nasol, iubita mea mi-a dărâmat aseară metropola pe care o ridicasem din optzeci de mii de cutii de chibrituri. Culmea, cică n-avea avizul de la ISU. Un motiv în plus să nu mai fumez în sufragerie. Dar lasă, vine vara şi mă mut pe terasă să fac un Burj al Arab. În Dubai, bineînţeles.
