Dragii noștri, natura asta parcă a înnebunit. Ba plouă, ba e zăpușeală. Ba e cald, ba bate crivățul. Deunăzi, am avut cu toții ocazia să vedem ce n-am văzut. O furtună cum nu au decât cei blagosloviți să trăiască la tropice sau chiar la ecuator. Nu știm dacă v-ați uitat pe cer sâmbătă, să vedeți minunățiile acelea de nori ca niște farfurii zburătoare. Meteorologii au nume pentru ei, dar nu cu asta ne vom bate capul în rândurile următoare. Ați avut ocazia să vedeți, dacă nu cu ochiul, măcar pe Facebook, niște minunății de bolovani de grindină cum nu s-au mai văzut. Ne-a trecut pe sub ochi o fotografie cu un conglomerat de bulgări de gheață, cât oul de găină. Da, de găină, nu de porumbel, așa cum știm metafora cu toții. Poate mai tânără, poate puicuță, dar oul pus spre comparație era totuși de găină. Firește, ne-am gândit imediat la celebrele rachete anti-grindină. Sunt eficiente? Folosesc cuiva sau sunt doar așa, niște ocazii de cheltuit aiurea banii publici?
Hectare de solarii
Furtuna de sâmbătă a făcut 10.000 ha de teren una cu pământul. Unde era răsărită sau păpușoi, crescute cât omul, au mai rămas doar vrejuri sfârtecate. Lipovenii din Târgu Frumos și-au pus mâinile în cap. O sută de hectare de solarii și sere au fost făcute praf de grindină. Și una e un hectar de păpușoi, de pe care abia scoți câteva sute de lei, banii pe care i-ai băgat în înființarea culturii și alta e un hectar de solarii, unde paguba pleacă de la 100.000 de lei în sus.
Cum funcționează
De sistemul de protecție anti-grindină se vorbește de vreo 15 ani. Cam atunci a demarat proiectul. În fond, lucrurile ar fi trebuit să fie simple: câteva baterii de rachete încărcate cu săruri de argint, menite să „însămânțeze” norii. Ideea este aplicată cam de 60-65 de ani, primele încercări fiind făcute prin Africa. Nu pentru combaterea grindinii, ci pentru provocarea artificială a ploii. Tehnic, ideea era e simplă: se trimite o rachetă încărcată cu iodură de argint spre norul vizat. Iodura în cauză determină condensarea vaporilor de apă în picături, cu două efecte posibile. Unul, e forțarea condensării, pentru a provoca ploaia, atunci când norul amenință să treacă peste oază fără să-și reverse apa din el. Al doilea, cel căutat cu precădere la noi, condensarea acelorași vapori și transformarea în apă, nu în gheață. În rezumat, un nor care poate să nu facă nimic sau să dea grindină este forțat să toarne apă. Racheta zboară maxim 10 km, explodează, iar la sol ajung doar niște fulgi din cartonul din care e făcut corpul acesteia.
Cu racheta în casă
Mă rog, uneori se întâmplă ca la Scobinți, unde săptămâna trecută o bucată întreagă de rachetă a trecut prin acoperișul unui om. Uitase să se dezintegreze. Racheta, nu omul. Nu e prima oară când se întâmplă acest lucru. La vecinii noștri basarabeni, au fost și răniți când o bucată de rachetă a rămas întreagă. Altfel spus, mergi pe uliță și-ți cade o rachetă în cap.
Cinci puncte de lansare
Proiectul nostru a mers greu. Vreo 4-5 ani s-a tot vorbit de el, dar nu au existat bani. Când au existat banii, ei au venit cu țârâita. Proiectul inițial prevedea 16 puncte de lansare instalate în puncte strategice din județ, adică acolo unde aveau mai mult de apărat: vie, livezi, sere. Până la urmă, până în 2008 s-au montat cinci lansatoare, la un milion de euro bucata. Din vreo 550.000 ha cât are județul nostru, sunt protejate cam 90.000 ha, prin punctele de lansare din Maxut, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei și Valea Racului.
Contra-cost
Dar sunt protejate aceste hectare? Da și nu. Da, teoretic, pentru că eficiența rachetelor este de 75%. Acolo unde atacă ele, nu prea mai există grindină. Mă rog, specialiștii noștri zic că eficiența este de 100%, dar noi nu credem în reclame, ci în ce spun fabricanții rachetelor. Care nu garantează mai mult de 75%. Totuși, de ani buni, Cotnari SA nu mai are probleme cu grindina care ar putea să distrugă recolta de struguri. Nu, pentru că de funcționat funcționează constant doar bateria de la Hodora-Cotnari. Lansarea rachetelor se face pe bani. Dacă vrei să fii protejat, plătești. O rachetă costă în jur de 4-500 de dolari, iar la o șarjă se pot trimite și 10-12 rachete odată. Dacă nu ești dispus să plătești echivalentul a 15.000 de lei de 3-4 ori pe an, nu ai altceva de făcut decât să te rogi Cerului ca grindina să te ocolească. De asta și clienți sunt puțini. Beneficiază de protecție podgoriile Cotnari, noile plantații ale lui Stegariu de la Sârca și încă vreo doi-trei fermieri mari.
Și pentru ploaie
Pe ansamblu, protecția anti-grindină rentează. Pagubele anuale provocate de „piatră” în județ se ridică la un milion de euro, deci câteva zeci de mii de euro cheltuite pentru apărare nu reprezintă o sumă prea mare. Partea proastă este că, în dulcele nostru stil, folosirea rachetelor este limitată. După cum v-am spus, ele pot fi folosite și pentru a provoca ploile, dar deși județul nostru este abonat la secetă, nu am auzit ca rachetele cu argint să fie folosite și în acest scop. Mai mult, rachetele pot fi folosite și iarna, pentru a provoca ninsoarea, astfel încât să-ți asiguri apa necesară în sol primăvara. Activitatea rachetelor se rezumă însă la 5 luni pe an: 15 mai – 15 octombrie. Atât cât există riscul grindinii. Deși, la cum se joacă vremea cu noi, s-ar putea să ne trezim cu grindină și în miez de decembrie.
