Acum ceva timp, în presă și, mai ales, pe diverse forumuri și rețele de socializare s-a desfășurat o intensă bătălie între două tabere care mai aveau puțin și se luau de gât. De o parte, erau organizații neguvernamentale care cereau eliminarea orelor de religie din școli și introducerea în locul lor a unor ore de educație sexuală, principalul argument fiind situația noastră catastrofală în privința numărului de fetițe devenite mame. De cealaltă parte, apărătorii religiei invocau dreptul copiilor la inocența specifică vârstei și susțineau că educația sexuală se poate face și la orele de dirigenție. Nu ne stă în fire să intrăm în astfel de dezbateri, care nu se termină niciodată. Dintre participanții la astfel de dezbateri, niciunul nu este dispus să renunțe la propriile convingeri, chiar dacă adversarul îi aduce cele mai puternice argumente. Problema este însă reală: suntem campionii Europei în ce privește numărul de mame minore. De ce se întâmplă asta și ce se poate face, fără scandal și bătaie?

Statistică neagră
România și, bineînțeles, Bulgaria, înregistrează cea mai mare rată a nașterilor din mame minore din întreaga Europă. În România, 39,3 la mie din mame sunt minore. În Bulgaria, 46,7‰. Ne referim însă doar la sarcinile finalizate cu o naștere. Dacă luăm în calcul și avorturile, ne luăm cu mâinile de cap. Cifra aproape se dublează, ajungând la 77,2 la mie. În rezumat, fetele noastre rămân foarte ușor însărcinate și avortează la fel de ușor. În Olanda, doar 7,7 mame dintr-o mie au între 15 și 19 ani. Cu tot cu avorturi, se ajunge la doar 11,6 sarcini cu mame minore la mie, ceea ce reprezintă cea mai redusă cifră din UE. E drept, în Olanda fetele sunt cunoscute pentru faptul că preferă să aplice două metode de contracepție concomitent: pastilele și prezervativul.

Din grădiniță
Care este, în fond, diferența dintre noi și olandezi? Studiile făcute până acum în UE indică un rezultat aproape paradoxal. Cu cât vârsta la care începe educația sexuală este mai mică, cu atât vârsta la care are loc primul contact sexual este mai ridicată și cu atât mai rare sunt sarcinile timpurii. În Olanda, că tot vorbeam de această țară, educația sexuală începe de la vârsta de 4 ani, din grădiniță. Vârsta medie a primului contact sexual este însă de 18,1 ani. Departe de a naște curiozități premature, abia că educația sexuală timpurie pare să le satisfacă, fără ca adolescentul să mai simtă și nevoia de a experimenta. Nu degeaba se vorbește de tentația fructului oprit, nu? Dimpotrivă, în România, jumătate dintre adolescenți fac dragoste pentru prima oară înainte de 17 ani și doar o treime folosesc vreo metodă contraceptivă. Grav la noi este că educația sexuală se face pe sărite și întâmplător. Adolescenții obțin informații de natură sexuală îndeosebi de la prieteni, cunoștințe și prin internet. Acestea sunt sursele de informare pentru trei sferturi dintre tinerii români. Doar un sfert dintre tineri au primit informații la școală sau din partea unor medici sau personal sanitar.

Și la 13-14 ani
Iașul se înscrie în media națională. La maternitatea „Cuza Vodă” se înregistrează aproximativ 6.000 de nașteri anual. În 200 de cazuri, adică vreo 3%, mama este minoră. Anul ăsta, de exemplu, în primele 7 luni, 102 copii au avut mame minore, fiind înregistrate și cazuri în care mama nu avea mai mult de 13-14 ani. Situația este cu atât mai gravă, cu cât numărul este în creștere. În 2009, la aceeași maternitate, doar 137 copii s-au născut din mame minore. Este evident că, departe de a se îmbunătăți, situația se agravează. În ultimii ani, în medie, din 200 de mame minore, 170 provin din mediul rural. Iar în privința cauzei, medicii sunt unanim de acord: lipsa educației.

În mediul rural
Ca toți ceilalți copii, nici cei din mediul rural nu primesc vreo formă de educație sexuală. Nici în școli, unde dirigintele se așteaptă ca profesorul de biologie să preia inițiativa, iar cel de biologie așteaptă să-i spună directorul ce și cum, nici acasă, dintr-o reținere de-a dreptul nefirească a părinților. Căci ce poate fi mai normal decât să-i explici copilului cel mai important instinct uman? Pe altă parte, cel puțin fetițele sunt pregătite de-acasă, de timpuriu, pentru rolul de mamă. Se începe cu joaca cu păpușile și se continuă cu modelul tradițional, în care fata face atâta școală cât are nevoie pentru a ști să semneze și se mărită cât de repede cu putință. După 8-10 clase, deja fata nu mai are ce face acasă și este bună de măritiș. Pregătirea de timpuriu pentru rolul de mamă este poate singurul aspect pozitiv de la noi. Dintre mamele minore din Iași, anul trecut una singură și-a abandonat copilul în maternitate. Anul acesta s-au înregistrat două cazuri, dar una din proaspetele mămici a revenit asupra deciziei și și-a luat acasă copilul născut prematur.