S-o ţinut sus şi tare ministrul cel ieşean de la Transporturi şi i-o copt-o marinerului. Drept răzbunare pentru bobârnacele pe care i le administrează periodic, taman când e audienţa mai mare, ministrul Reluţu, mare şăf peste drumuri, aeroporturi, dar fără autostrăzi şi alte proiecte babane, nu s-o lăsat până nu l-o lăsat pe Băselu fără de aeronavă prezidenţială.

Acuma, cetind din declaraţiile celor doi, nici noi nu mai ştim egzact dacă al nostru prezidient, cum e alintat în dulcele grai moldovinesc de ministresa Pivniceru, mai avea ori ba avion personal ori ba. Că, spre diosebire de Ţiriac şi alţi magnaţi cu cari s-o judecat ori cu care urmează (să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!), Trăienel al nostru ştim că se plimba cu o amărâtă de aeronavă de-a Tarom care, chiar dacă mai spilcuită oleacă decât celilalte, avea oareşce kilometri babani la bord, de-i tremurau amortizoarele şi planetarele la trecerea prin gropile cerului, adică prin turbulenţe. Aşa că, sătul de atâta scandal, că ba consumă mult, ba kerosenul, RCA-ul şi reviziile tehnice periodice e  prea scumpe, de bagă Taromul în faliment, Băselu s-o supărat şi o anunţat deja că renunţă de tot la avionul lui Felu şi pleacă de unul singur spre Bruxelles. Nu chiar pe jos, dar cu un avion de linie. Acuma, să nu ne închipuim chiar că s-o îmbarcat ca orice mogârtan, descălţându-se la check-in şi cu bilet la compartimentul low cost. Cred că nişte bănuţi de-un uischean şi vreo stewaedeză tunată tot s-or mai găsi prin vistieria prezidenţială, cât o fi ea de criză. Cât despre ieşanul Reluţu, poate să savureze în tihnă o primă victorie în războiul cu marinerul. Mă rog, a doua, după ce i-o smuls semnătura pe mandatul de menistru. Asta cel puţin pentru vreo două zile, cât Băselu se plimbă cu mâinile-n buzunar printre şăfii de stat de la Bruxelles. Că pe urmă se întoarce şi, cine ştie ce dosare îi mai flutură pe la nas… (Air Force One)