Orice medic responsabil îl va sfătui pe protestatarul care decide să renunțe la o grevă a foamei prelungită să revină la obiceiurile de furajare în mod progresiv și treptat. E nevoie de multe zile doar cu câte o perfuzie, o lingură de supă sau o jumătate de portocală până să îți poți măsura forțele, din nou, cu o ceafă, zece mici, cartofi prăjiți și o carafă de vin roșu. Alternativa are efecte dezastruoase care culminează, de regulă, cu sucombarea protestatarului.
Cunoscând aceste adevăruri medicale, le-am fost chiar recunoscători ziariștilor ieșeni că, după câteva zile de post negru în ceea ce privește consumul de știri din domeniul politic, nu ne-au furnizat vreo „bombă de presă”, ci doar o știruță din vârful pipetei, pe măsura apetitului nostru adormit pentru „hard news”.
Ei bine, la o știre cu titlul „Forfotă mare la Noua Republică Iaşi” ne referim, în care e vorba despre cum un anume Ştefan Bârgăoanu a redevenit șef al filialei bahluiene a Partidului Noua Republică. „A redevenit”, înțelegeți, fiindcă el cică mai fusese prezident și până acum vreo trei luni, când fusese înlocuit, cam pe șestache, de un anume Dan Constantin Mâţă. Dacă mai rezistați și la alte „șocuri”, aflați că tot pe șestache a avut loc și revenirea în post a lui Bârgăoanu, toată tărășenia având loc la puțină vreme după vizita la Iași a șefului de la Noua Republică, Mihai Neamțu. Mai mult, înlocuirea lui Mâță a fost însoțită de un alt eveniment ale cărui repercusiuni încă nu le putem pătrunde: un anume Lucian George Pavel a renunțat la funcția de vicepreședinte al filialei, asta ca un fel de protest față de „radicalismul lui Mihail Neamţu, care face imposibil dialogul cu celelalte forţe ale dreptei”. Hmmm, ce întâmplare…
Acuma, ca să fim sinceri, habar n-avem cine sunt cetățenii ăștia, Mâță, Bârgăoanu, Pavel, dar asta, cu siguranță, nu are nimic de-a face cu valoarea și importanța lor intrinseci, ci doar cu starea noastră de mahmureală post-vacanță. De Neamțu și de Noua Republică parcă am auzit ceva, dar nu mai ținem minte exact ce și cum. Dacă ar fi, totuși, să facem un efort de sintetizare a primului eveniment politic de importanță locală al săptămânii, am zice cam așa. Niște cetățeni, vreo 4-5 la număr, au un Tico; să zicem că e un Tico rablagit, de culoare portocalie, cu niște cruci negre. La volan stă unul, Neamțu, care are un stil de șofat cam nevrotic, ce bagă spaima în pasageri. Pe celelalte locuri stau ceilalți cetățeni, iar aceștia se ceartă între ei care să stea în dreapta față, pe „locul mortului”, cum ar veni. Din când în când, șoferul îl ia pe câte unul de pe bancheta din spate și îl aduce în față, lângă el. Noi cam asta am înțeles. Voi?!
Zgarda de Fier
P.S. Chiar când reciteam știrea, ca să ne asigurăm că nu ne-a scăpat nimic important, a mai detonat o „bombă de presă”. Cică Mihai Răzvan Ungureanu, de la Forța Civică, parcă, ar trebui să ajungă în Iași pe la sfârșitul săptămânii. Hopaaa, mai întâi Neamțu, acum Ungureanu, uite că lucrurile încep să se miște. Iată de ce am decis să facem un efort să ne revenim la starea de vigilență normală. Nu de alta, dar mâine-poimâine au loc alegeri prin filiala de Târgu Frumos a Partidului Conservator și noi ratăm evenimentul…