Orbiți de cantitatea de cultură pe cap de locuitor care a pogorât peste urbea noastră odată cu Gala UNITER, cu dezbaterile despre capitala culturală și cu Festivalul Educației, acaparați de discuțiile despre regionalizare și modificarea Constituției și zăpăciți complet de valul de lansări, mișcări, forțe, rupturi, dezertări și remanieri din politica dâmbovițeană, este posibil să fi ratat unul dintre evenimentele cu adevărat semnificative – dacă nu chiar cel mai important! – pe care dulcele târg a avut onoarea să îl găzduiască în acest an.
Este vorba, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, stimați telespectatori și dragi alegători, despre faptul că, de sâmbăta trecută, filiala municipală a Partidului România Mare are un nou președinte, în persoana junelui Ciprian Zamfir! Dincolo de această veste extraordinară și odată cu o serie de informații absolut șocante – da, încă există PRM; acest partid nu înseamnă doar Corneliu Vadim Tudor; există filiale și la Iași, ba chiar și una în oraș; există și PRM-iști mai tineri de 70 de ani etc. –, am aflat și care ar fi planurile organizației pentru următoarea perioadă.
Anume, din ce a mărturisit șeful de la județ – da, există și o filială județeană, condusă de juristul Vasile Diacon –, PRM-iștii bahluieni au stat strâmb, au judecat drept și, după ce au cerut voie de la Tribun, și-au dat seama că sunt minunați, doar că nu îi prea știe lumea; ca atare, s-au hotărât să pună mână de la mână, să își facă un site, că așa e moda, și să scoată, măcar trimestrial, și o gazetă cu numele inevitabil „Țara Noastră”. Nu în cele din urmă și ca să nu rămână mai prejos față de celelalte partide serioase, PRM-iștii bahluieni au de gând să își facă și o fundație, dar despre scopul acesteia încă nu ne-am lămurit.
Sigur, nu putem decât să îi felicităm pe PRM-iștii ieșeni că, în cele din urmă, și-au dat seama că la întâlnirile de partid ar fi bine să facă nu numai campionate de table, ci și niscaiva politică. Că au înțeles și ei că politica fără presă e aproape ca presa fără politică, motiv pentru care, la jumătate de an de la ultimele alegeri, au decis să organizeze o întâlnire cu gazetarii. Că s-au dumirit că internetul nici nu costă prea mult și nici nu doare prea tare. De asemenea, că s-au prins că nu prea te poți baza pe presa ticăloșită și, la fel ca alți politicieni – vezi Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță ori, la noi, Gabriel Surdu – s-au hotărât să se facă și ei moguli. Nu prea am înțeles noi, de data asta, de unde vor face ei rost de 7-800 de milioane de lei vechi ca să-și facă fundație și de mărunțișul pentru gazetă, dar, în fine, la ce report e la 6/49, cine știe…
În privința noului șef de la municipiu, Ciprian Zamfir, parcă ne amintim de un june charismatic ca o cizmă de cauciuc care a candidat la Senat anul trecut, luând vreo 3% și cam 1.500 de voturi. Sigur, poate că veți zâmbi ironic, dar, ținând cont de valul pro-USL de atunci și, mai ales, de ce concurență a avut PRM-istul – Mihaela Popa, Teodor Baconschi, ca să nu mai vorbim de Florin Boca –, isprava nu-i de ici-colea. De pe blogul cetățeanului, altfel conținând o singură postare, și aia electorală, mai aflăm că se apropie de 35 de ani, că are 4 copii (o performanță notabilă la vârsta asta, dacă nu ești neoprotestant) și că e inginer mecanic, ceea ce ar putea explica multe. Cum ar fi și următoarea mărturisire: „Mott-ul meu este să îndrăznesc pentru a învenge, am îndrăznit acum urmează să înving”.
Mda, ce să mai zici… Nu știm cât e bun tânărul Zamfir ca politician, dar la scris se vede că are talent. E clar cine va fi redactor-șef la gazeta PRM-istă! Numai să nu afle Tribunul cel iute la mânie, despre multe se pot spune, dar nu că nu le-ar avea cu limba…
W. C. Tudor
