Deși, mânați de o prejudecată asumată, dar insuficient analizată, am criticat și noi traseismul politic al lui Tudor Ciuhodaru și al altor libelule parlamentare, esența vieții politice, așa cum o percepem după atâția ani de presă, ne face să devenim, din contră, ceva mai toleranți față de acest fenomen. Nu vrem să facem aici nici fenomenologia, nici apologia traseismului, dar, până la urmă, marile isprăvi ale poporului din ultimii 20 și ceva de ani nu ar fi putut fi realizate dacă mulți dintre aleși nu și-ar fi schimbat carnetul de partid și nu și-ar fi reevaluat prioritățile și principiile. Să ne amintim doar de tumultuoasa guvernare CDR, de regimul Năstase, de persistența guvernărilor Boc, de prima preluare a Executivului de către USL, de majoritatea actuală de 80%… Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă anumiți politicieni bravi, incorect tratați drept „trădători”, nu ar fi găsit argumentele și puterea morală de a începe să vadă drept alb ceea ce până mai ieri era negru!
La problema alunecoasă a traseismului drept factor determinant al succesului politic ne-a făcut să medităm o știre potrivit căreia singurul negru (la piele, nu ca atitudine!) din politica bahluiană cunoscută a devenit membru PNL. (Da, recunoaștem faptul că pontul l-am găsit pe un blog obscur dotat și cu informație deșteaptă; na, că am citat și sursa! Hai să zicem, totuși, că suntem chit: și televiziunea din dotarea blogului a dat săptămâna trecută un subiect despre care scrisesem noi acum vreo două luni). De celebrul Camara Aboubacar Mangue e vorba (bine, „celebru” pentru noi, obsedații de bizarerii politice bahluiene), primit în sânul de dreapta al liberalilor printr-o decizie luată de Biroul Politic Teritorial al PNL Iași din sfânta zi de 1 iunie.
În privința bobocului liberal prea multe nu sunt de spus. Originar din Guineea (apropo, berberii din zona central-vestică a Africii numesc ținutul „țara negrilor”…), Camara Aboubacar Mangue are vreo 57 de ani, din care peste 20 petrecuți pe malul Bahluiului, e inginer, bașca și doctor în științe hidraulice. Cariera politică și-a început-o acum vreo 15 ani în – atenție! – Partidul România Mare, într-o vreme în care „Tribunul” l-ar fi primit în partid și pe Ben Laden dacă ar fi intuit în asta o contrapondere la numeroasele acuzații de rasism, xenofobie și discurs anti-european. Ziariștii bahluieni își pot aminti, din acea perioadă, prezența întunecată – trimisă la colț, lângă pata de igrasie din biroul parlamentar – a unora dintre conferințele organizate de profesorul Anghel Stanciu, pe atunci șef al PRM-iștilor ieșeni. Din motive de destrămare a „corabiei nebunilor” a cârmaciului Vadim, Camara Aboubacar Mangue avea să se mute, în 2008, la așa-numitul Partid al României Europene, calitate în care a și candidat la Consiliul Județean. Construcția partinică fiind încă și mai șubredă decât nivelul de trai al celor mai mulți dintre africani, inginerul s-a mutat, anul trecut, la PPDD, calitate în care a candidat, tot fără succes, la legislativul județean.
De patriotismul inginerului nu ne îndoim: altfel, n-ar fi frecventat atâtea partide ale căror nume sunt purtătoare de cuvine sacre precum „România”, „Popor” sau „Național”: există numeroase cazuri în care copiii adoptați sunt mult mai fideli, devotați și cuminți decât cei naturali. În privința viitoarelor sale succese electorale sub sigla PNL, nu putem decât să-i ținem pumnii: după atâți ani de strategi vizionari, vorbitori fascinanți și tehnocrați redutabili, Iașul chiar are nevoie de o… pată de culoare!
Dan Negru
