Din ciclul „Cum se face o lege”, astăzi vă prezentăm episodul „Fără număr”. Reţeta generală spune că totul pleacă de la o realitate care trebuie susţinută şi dezvoltată ori combătută. Adică, se ia o idee, se întoarce pe toate feţele, se vede la ce-i bună, apoi se adaugă în vasul creaţiei nişte parlamentari. Timp de ceva vreme ei vor mixa amestecul, îl vor condimenta cu sudalme ori pupături, depinde din ce partide au fost extraşi, iar la final produsul va fi servit publicului. Asta este variata scurtă şi cea mai bună. Există şi varianta în care aluatul pentru lege stă la dospit mult şi bine şi cine ştie ce minune ori nenorocire să se întâmple pentru ca el să iasă din vas. Aşa a fost cu legea privind castrarea chimică a violatorilor.
La început a fost părerea
Lansată acum vreo doi ani, a tot zăcut prin creuzetele minţilor luminate şi uite că a fost nevoie de trei eroi ca să ajungă din nou sub ochii noştri. Nu puteam să spun pe masă, fiindcă ar fi sugerat imagini urâte. Din partea echipei „SMURD” au făcut parte senatorii Ciprian Rogojan, Marian Vasiliev şi o doamnă, Gabriela Firea, cu toţii porniţi să le ia curajul violatorilor. Ei, atacatorii plini de hormoni, vor plăti cu bărbăţia poftele nestrunite, care le vor fi topite chimic! Nu vă imaginaţi că vor fi scăldaţi în focurile iadului şi nici că vor fi arşi cu vitriol, ci doar vor fi trecuţi pe banca de rezervă o perioadă, cu ajutorul unei injecţii. Precizarea este importantă pentru cei care au auzit deja cum se ascute bisturiul pe piatră şi parcă şi simţeau gustul sângelui cu care vor plăti păcatele aduse trupurilor pângărite.
Mai uşor cu injecţia!
Nuuu, nu va fi aşa! „Castrarea chimică este un tratament hormonal administrat pentru scăderea libidoului unei persoane şi poate fi reversibil, în sensul în care există posibilitatea ca, în momentul opririi tratamentului respectiv, activitatea sexuală să nu fie afectată”. Aha! E mai clar, nu? Adică e cam ca la pensionarea pe caz de boală: o perioadă stai pe tuşă! „Proiectul, deşi este încă la început, presupune, în prima variantă, ca unui pedofil (lor li se adresează – nota celor lămuriţi) să i se reducă pedeapsa cu închisoarea dacă acesta cere să fie supus tratamentului hormonal de bunăvoie sau, în a doua variantă, impunerea tratamentului în ultimele trei luni de detenţie”. Şi cică tratamentul care taie erecţia va fi făcut nu de un medic, ci de o întreagă echipă. Adică alţi bani cheltuiţi pentru plata distracţiilor unor nebuni!
În timp ce babele deja flutură umbrelele cu care le-ar rupe şalele violatorilor, pedofililor şi tuturor celor care atentează la pudoare, alţii au în grijă psihicul agresorilor. Unii chiar au sugerat că termenul de „castrare chimică” este prea dur şi că îi sperie pe pedofili! Văleu! Uşor cu sufletul omului, nu vă bateţi joc de el şi aveţi grijă ce-i spuneţi, ca să nu-i sară inima din piept. Adică el, pedofilul sau violatorul îşi face de cap, schilodeşte oameni şi suflete şi primeşte o dojană blândă, fiindcă şi el este om! Hmm! Şi nu care cumva să-i spuneţi „castrare chimică”, fiindcă e o sintagmă dură! Grijă mare cu vorbele, că pedofilul e sensibil şi cine ştie ce mai pricepe! Cum, adică, va fi castrat? Şi comorile lui? La gunoi, băiete, acolo unde vei găsi şi sentimentele oamenilor de care ţi-ai bătut joc!
Adoratta Flămânzeanu