Postul Nașterii Domnului, al doilea ca importanţă după postul Paştilor, începe în seara zilei 14 noiembrie (Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului) şi se încheie în 24 decembrie. În cele 40 de zile, cei care postesc pot mânca doar produse vegetale, fără carne şi produse lactate, iar în toate zilele de sâmbătă şi duminică au dezlegare la peşte, la vin și la untdelemn. Cea mai aspră zi de postire pentru Sărbătoarea Crăciunului este 24 decembrie, ajunul Naşterii Domnului.

Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

Prima zi de dezlegare la peşte din Postul Crăciunului este pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică. În afara zilelor de sâmbătă şi duminică, mai sunt dezlegări la peşte pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, și pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae.

Părintele Ciprian Apetrei, de la Biserica Sfântul Antonie cel Mare din Capitală, a explicat că postul este un act liber consimţit, reglementat de disciplina religioasă pentru a întâmpina un eveniment important în istoria mântuirii şi el trebuie să reprezinte şi o abţinere de la toate lucrurile rele şi de la gânduri urâte.

Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunum Adventus Domini” (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care le sfinţeşte preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Tot din ziua de Ajun încep colindele, cântările prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. Postul se încheie în 25 decembrie, după Sfânta Liturghie.