Ionel Agrigoroaei, fost senator PP-DD, recent transferat la UNPR Iaşi, recidivează cu o nouă carte. După ce în 2011 a lansat volumul „Eşecul, un salt mare spre succes”, fostul consilier local PDL va scoate anul viitor o nouă producţie editorială, numită „Iar adevărul ne va face liberi”. Agrigoroaei mai are în planul de editare cărţile „Nu există femei urâte” şi „Nu-ţi devora maestrul”. Se pare că recoltele de nuci şi miere pe care senatorul le culege an de an de pe terenurile sale îi sporesc apetitul pentru literatură. Reporterul Bârfei de Iaşi, deghizat într-o muză din porţelan chinezesc, a reuşit să surprindă o discuţie între senatorul scriitor şi soţia lui, chiar în biroul său de creaţie.
Soţia: Nelule, ce faci tu acolo?
Ionel: A, nimic!
Soţia: Cum, nimic? Văd că scrii ceva. Ia, dă să văd! “Iar adevărul ne va face liberi”. Vai de mine, ce-i asta, Nelule, o declaraţie la DNA?
Ionel: Ei, prostii. E o carte.
Soţia: Alta? Nu te mai saturi de prostiile astea. Şi, cum adică, adevărul ne va face liberi? Nelule, tu vrei să fii liber, vrei să mă părăseşti?
Ionel: Nu, dragă, e un citat din Biblie.
Soţia: Nelule, tu ai pe una la Bucureşti! Şi aici, ce scrie? “Nu există femei urâte”. Da’ de unde ştii tu că nu există femei urâte, ai?
Ionel (râde scremut): Ştii cum se zice, nu există femei urâte, ci bărbaţi care n-au băut destul.
Soţia: De aia erai beat când m-ai cerut de nevastă?
Ionel: Da’ nu eram beat, aşa sunt eu, incoerent.
Soţia: Şi aici, ce e? ”Nu-ţi devora maestrul”. Ei, nu, dumneata chiar îţi faci de cap! Cine te devorează, ia zi-mi tu mie!
Ionel: E o metaforă, dragă.
Soţia: Nu, zău? Ştii, acum fac legătura. Auzisem o bârfă, dar proasta de mine a refuzat s-o creadă. Mi-a zis cineva că te ungi cu miere şi te tăvăleşti în miez de nucă, apoi te duci la fete-n Bucureşti şi le pui să te lingă peste tot! Ca pe mucenici, Doamne iartă-mă!
Ionel: Eşti nebună, femeie!
Soţia: Nebună, ha? Nebună am fost eu că ţi-am dat bani să scoţi cartea aia de acum doi ani. Ştiam că aşa o să se întâmple! Eram sigură că o să începi să te crezi mare artist în Bucureşti şi o să-mi dai cu flit! Ha, maestre, ce să-ţi spun!
Ionel: Nu mă înţelegi deloc. Nu vrei să înţelegi că sunt altfel decât ceilalţi.
Soţia: Bineînţeles că eşti altfel! Colegii tăi mai mişcă ceva în afaceri, dar tu eşti falit şi mai dai şi lecţii! Cică, eşecul e un salt spre succes. Vrei să-ţi dau eu nişte titluri ca lumea? Ia fii atent: “Noaptea minţii lui Agrigoroaei, o auroră boreală”. Sau “Agrigoroaei: pierdut bani. Mă declar nul.”
Ionel: Nu, în casa asta nu se poate lucra. Mă duc la stupină, în pădure.
Soţia: Du-te, trântore! Şi ai grijă de nucuţele tale, să nu ţi le devoreze vreun bursuc, maestre!
