Se spune că dacă Isus s-ar întoarce pe Pământ fără surle, trâmbițe sau armate de îngeri și ar încerca să facă iar faza aia din Templu, la Mitropolie să zicem, s-ar găsi imediat binevoitori care să sune la 112 pentru a chema Salvarea, jandarmii sau descarcerarea. Deh, așa este lumea, ingrată, nu recunoaște niciodată o valoare. La fel sunteți și voi, dragi ieșeni. Aveți printre voi o valoare atât de cu totul și cu totul deosebită, iar voi încă nu i-ați ridicat statuie. Sau măcar un bust în locul vreunuia furat din parcul Copou.

Tânăr, deștept, frumos și cu bani. Cum stă cu dragostea doar nevasta sau prietenii apropiați ar putea-o spune, dar pe noi nu ne interesează acest aspect. Pe moment, nouă ne este gândul doar la acest miracol al administrației publice ieșene și la faptul că încă nu a fost recunoscut la justa sa valoare. Dar să nu vă mai ținem în suspans. Vorbim de cel mai bun director de aeroport pe care l-a avut vreodată nu doar Iașul, ci însăși România. Cu voia dv., Marius Bodea!

Cariera din privat
Negruzzist, absolvent de facultate, master în management, expert în comunicare și relații publice… Nu cârtiți, așa scrie la CV. Multivalent, polivalent, mai ceva ca da Vinci și Einstein la un loc. Iar cariera lui, fidelă mărturie. Broker la TGH (n-ați mai auzit de ea, pe vremuri era o firmă destul de bazată, dar nu din vina lui Bodea). Economist la SCCF Colas, unde tăticul lui avea niște acțiuni. Dar nu de asta a ajuns acolo, firește, ci pentru că era într-adevăr bun. Colas încă mai suflă, dar nu prea convingător. Tot prost lucrează, ca și pe vremea când era Bodea acolo. N-are nicio legătură una cu alta, dar ne place să fim răutăcioși. Director general la Quantum. Alții care au intrat în insolvență, dar după ce istețul nostru plecase deja de-acolo.

Șef la Protecția Consumatorului
Împlinirea și-a aflat-o sub umbrela liberală. Dar nu pentru că e membru PNL, ci grație valorii lui incontestabile. Printr-o pură coincidență, cum a ajuns PNL la putere în 2005, cum a ajuns Bodea șef la Protecția Consumatorului. Era să ne ia gura pe dinainte și să spunem că probabil de-acolo a prins tânărul de nici 30 de ani pe atunci apucăturile de Piedone ieșean. Dar cum suntem atenți la ce spunem, nici gura nu ne-o ia pe dinainte. Am paria pe faptul că pur și simplu omul își știe valoarea și înțelege să-i convingă și pe ceilalți de chestia asta. Cu parul, dacă altfel nu se poate.

Ditamai prefectul
Orice deces timpuriu eliberează un loc de muncă, după cum se știe. Sună macabru, dar asta-i viața. Pentru Bodea, moartea subprefectului Ungureanu a fost un pas înainte. Nu i se răcise bine fotoliul, că Bodea s-a și înșurubat în el. Un pas mai avea până în vârful județului. Locul era aproape liber, pe motiv de brățări de oțel puse la încheieturile titularului. Înlocuitorul, tot liberal la vremea aceea, n-a făcut mulți purici, așa că în 2008 îl regăsim pe Mariusică pe fotoliul de prefect. Cum e băiat studios, a dat repede examen ca înalt funcționar public. Dreptu-i, că e înalt de 1,90 m. Mai vrusese o tinerică din Prefectură să dea și ea examenul ăla, dar Bodea a chemat-o la el și a întrebat-o gentil dacă știe adresa de la AJOFM. Ca să fie și mai convingător, i-a refuzat un concediu medical, de era biata fată să piardă sarcina. Dar a priceput, iar singurul înalt funcționar public din Prefectură a rămas Marius. Deși, nici ea nu era tocmai scundă, iar picioarele… Dar să revenim la povestea noastră.

Comisii, comitete, comiții…
Anii de opoziție au fost crânceni. Deși de o valoare indubitabilă, Bodea a trăit din mărunțișuri. Bine, mărunțișuri față de ce fusese înainte. Cum se pricepea la toate, inclusiv la canalizare și calorifere, s-a învârtit de un post în Consiliul de Administrație la Termoservice. Cum și caloriferele și avioanele tot din tablă sunt făcute, a prins încă un locșor de CA, la Aeroport. Cum-necum, l-a amețit pe șeful de atunci al CJ, conu’ Simi. I-o fi cumpărat vreo carte, s-o fi extaziat în fața talentului de administrator al sărăciei cu care s-a lăudat mereu Simi sau poate pur și simplu a fost un mic troc politic ca liberalii să voteze cum trebuie în CJ, cert este că în 2010 îl regăsim pe omul nostru în funcția de șef al Tehnopolis.

Hop și coana preoteasa
Pentru a avea o funcție binecuvântată, a adus ca juristă șefă la Aeroport pe una pe care o cunoscuse la Prefectură. Nevastă de popă, călcase pe bec amestecând funcția publică cu afacerile personale și fusese mătrășită din Casa Pătrată. Tinichea legată de coadă, nici nu mai avea voie să ocupe o funcție publică timp de trei ani, că așa a zis ANI. Asta n-a însemnat nimic pentru Bodea. Omul apreciază fidelitatea, așa că i-a zis săru’ mâna, coană preoteasă și a luat-o în pâine. A, că titulara postului nu voia să-l lase liber? Ei, și? Te dau afară, tu dă-mă în judecată.

Un șef autoritar
Directorul Aeroportului are un mod propriu de a înțelege disciplina, dar asta prinde bine. În aerohalta ieșeană, nimeni nu-l contrazice. Nici măcar ăia care pilotau avioane pe când Bodea se juca cu mașinuțele. Consiliul de Administrație există pentru că așa scrie la lege, că cică trebuie, dar n-o să auziți niciodată de vreo decizie de-a lui Bodea care să nu fie aprobată în secunda doi. A vrut o autospecială șmecheră? S-a aprobat. A vrut bani să facă reclamă aeroportului în toată Moldova? Au mârâit ceva consilierii județeni, dar nu suficient de tare ca să-l impresioneze. A vrut mașină nouă? S-a rezolvat. Bine, omului îi plac mașinile, iar dacă poate să le schimbe pe barba statului, de ce nu? Ultima achiziție este o… să nu râdeți: banală Dacia Duster. Probabil că toată lumea și-a zis că sigur este pentru aeroport, dacă nu e de la Toyota în sus. Dar te pui cu cheful omului?

De-un ban speranță
Nu de alta, dar omul are planuri mari. Poporul român e creștin, iar cel ieșean așijderea. Deci, poate-i interesează să meagă la Ierusalim de Paște. Hai să facem un zbor la Tel Aviv, nu de alta, dar s-or speria evreii la gândul că ieșenii vor năvăli pe aeroportul Atarot din Ierusalim. Bine, a rămas doar plan, dar sună mișto. Hai și un zbor spre Frankfurt, că tot e cel mai țeapăn aeroport din Germania. Hai și unul spre Spania, deși căpșunarii noștri abia au bani să vină acasă pe jos, darămite prin aer. Planuri mișto, ce să zicem… Doar că zborul Tarom către Heathrow, aeroportul de business al Perfidului Albion, înființat pe când șef la Ministerul Transporturilor era liberalul Fenechiu nu a adus sute de investitori la Iași și s-a transformat într-o banală cursă spre Luton, un fel de gara Podu Iloaiei pentru inițiați, care zboară mai mult goală. A plecat și CarpatAir, care avea cursă spre Timișoara. Aceeași CarpatAir a înființat însă imediat curse spre Roma și Milano, dar cu plecare de la Bacău. Dacă o ținem tot așa, de pe viitoarea nouă pistă vor mai zbura doar ciorile. Și nu alea care s-au apucat să croncăne prin târg. Dar stăm pe-aproape și vă zicem. Oricum ar fi, textul ăsta este cu ”va urma”…

Marius Zburătăcitu’