“Astăzi a fost prima mea zi în calitate de adjunct al locţiitorului secretarului organizaţiei locale de tineret a PP-DD Iaşi. Sunt mândru că am primit această funcţie imediat după ce m-am înscris în partid. Cred că i-am impresionat la culme cu cele 390 de DVD-uri cu emisiunea Dan Diaconescu Direct pe care le-am donat filialei. Cinci mii de ore înregistrate cu domnul Dan Diaconescu nu pot fi trecute cu vederea. Mai ales că aveam şi câteva secvenţe de colecţie, cu Tolea şi tomberonul, menajera Magdei Ciumac dansând pe masă, un travestit din Oradea luându-se la bătaie cu un puştan emo şi multe alte amintiri din nopţile petrecute alături de domnul Dan. Una peste alta, atmosfera la sediu a fost plăcută”. Am intrat, am stat o oră pe un scaun, până când secretara a venit, a scos o felie de pizza din poşetă şi m-a întrebat ce vreau. I-am spus că vreau să fiu un activist dinamic şi devotat partidului, că pot munci zi şi noapte pentru cauza domnului Dan.

Test sub presiune
„În plus, ştiu cine a omorât-o pe Elodia”, am strecurat eu o şopârlă, dar secretara n-a clipit, molfăind din pizza. Nu-i nimic, o secretară lipsită de simţul umorului e semn bun, indică un partid serios şi o organizaţie unde masculul alfa e dominant. Mi-a întins o cerere de adeziune, de fapt un chestionar care m-a captivat. De pildă, la punctul trei eram întrebat ce-aş face dacă l-aş întâlni pe senatorul Ionel Agrigoroae: a) I-aş cere o carte cu autograf. b) I-aş muta falca. c) L-aş ruga să-mi explice doctrina partidului printr-un haiku. Evident, am bifat b) pentru că trădătorii partidului poporului trebuie să primească o pedeapsă exemplară. Sigur, era bună şi pedeapsa cu haiku-ul, dar n-am vrut să par unul care face pe deşteptul.

A ghicit în cafea
După încă două ore în care am constatat că secretara are treizeci şi patru de puncte negre pe nas şi o viteză de tastare de circa patruzeci de litere pe minut, în sediu a intrat Daniel Oajdea. Nu-mi venea să cred că-l pot vedea atât de aproape. A intrat în altă încăpere, grăbit. Secretara a ţâşnit de pe scaun şi s-a dus după el, cu o cafea. Eram excitat, în sfârşit începuse ceva acţiune. Mă foiam pe scaun, aranjându-mi cravata. Poate că voi avea ocazia să vorbesc cu însuşi domnul deputat Oajdea! La un moment dat, secretara a ieşit din birou, cu cererea mea de adeziune. Era toată pătată de cafea. A aruncat-o la coş şi mi-a zis să revin mâine, că deja sunt membru şi nu unul simplu, ci adjunct al locţiitorului secretarului organizaţiei de tineret. Mi-a mai spus că domnul Oajdea vrea să ştie dacă DVD-urile sunt reinscriptibile. Cu răspunsul meu pozitiv s-a încheiat prima zi de activitate politică la PP-DD. Presimt că voi avea o carieră de succes. Cel puţin aşa mi-a ghicit bunică-mea în cafeaua de pe cererea de adeziune, pe care am recuperat-o din coş în timp ce secretara ieşise după o nouă felie de pizza.

(va urma)