Știți vorba aia cu „dacă ai carte, ai parte”, nu? De regulă, ea este interpretată în sensul că între cunoștințe și avere este o relație directă. Un alt fel de a spune că informația este putere, adică bani. De-a lungul timpului, statisticienii și economiștii au căutat modalități de a stabili o formulă care să permită anticiparea ratei sărăciei în funcție de cea a abandonului școlar. Să poată spune că dacă X elevi leagă școala de gard, atunci Y dintre ei vor îngroșa rândurile beneficiarilor de ajutoare sociale. O astfel de formulă nu a fost încă găsită și poate nici nu există. Totuși, în România, sărăcia și chiulul școlar par legate mai mult decât la alții. În ce fel, vom vedea mai departe.
20% săraci statistic
Anul trecut, 17,7% dintre românii de vârstă activă, deci între 18 și 64 de ani, trăiau la limita sărăciei. Dacă adăugăm și pensionarii, cifra urcă spre 40%, dar nu asta ne interesează acum. În același an, rata totală a abandonului educației sau pregătirii profesionale de către tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a fost de 17,3%. Rata sărăciei și cea a abandonului educației au fost deci aproape identice. În acest an, cu toată creșterea economică anunțată de Guvern, situația e și mai proastă. Rata sărăciei în rândul persoanelor active a urcat la 19,5%, iar cea a abandonului educației, la 19,1%. Practic, aproape o cincime dintre români este săracă și tot o cincime au renunțat la studii și formare profesională. E greu de demonstrat că e vorba de aceeași cincime, dar evoluția paralelă a celor doi indicatori cam asta pare să indice.
Abandon prematur
Cu cea mai dificilă situație se confruntă tinerii. Cum, necum, adulții reușesc să se descurce. În rândul tinerilor de 18-24 de ani însă, rata sărăciei este de 29,8%, cu aproape 50% mai mare decât media pe țară. Iar procentul se referă la tinerii angajați, nu la cei aflați încă în grija familiilor. Cu alte cuvinte, degeaba muncesc, că tot săraci sunt. Partea proastă pentru noi, ca ieșeni, este că situația este cea mai dificilă tocmai în regiunea noastră, în Moldova. Procentul celor care renunță la educație sau formare profesională este de 22,5% (adică rata abandonului prematur al educației sau pregătirii profesionale). Ceea ce este de-a dreptul înspăimântător. Ne lăudăm pretutindeni cu vârfurile reprezentate de olimpici și inventatorii medaliați la Salonul de Inventică de la Geneva, dar nu vedem ce se întâmplă cu o bună parte din ceilalți.
Măsuri fără efect
Îmbucurător totuși pentru noi este faptul că Iașul stă ceva mai bine decât alții. Rata abandonului școlar, la diferite niveluri, este la noi cam cu un procent mai mică decât media națională. Dacă, de exemplu, 2% dintre copii români renunță la școală în învățământul primar și gimnazial, la Iași cifra este doar de 1,3%. Doar în cazul învățământului postliceal și de maiștri, rata abandonului școlar este mai mare la Iași decât pe plan național, respectiv de 11,7%, față de 10,7%. Curios este totuși faptul că rata abandonului școlar este în continuă creștere, deși programul „laptele și cornul”, principala armă guvernamentală pentru atragerea copiilor la școală, a fost extins și la ciclul gimnazial, iar mai nou, a fost introdus și în grădinițe.
Explicații cu cifre
Iașul stă relativ bine și în ceea ce privește rata șomajului între tinerii cu studii superioare. La nivel național, 5,8% dintre șomeri au studii superioare. La Iași, doar 5,4%. Curios, Vasluiul stă încă și mai bine, doar 2,5% dintre șomerii din acest județ fiind absolvenți de facultate. Situația poate fi explicată fie prin faptul că piața muncii se adresează în Vaslui preponderent absolvenților de gimnaziu sau cel mult liceu, fie prin faptul că vasluienii care termină o facultate preferă să rămână în județele unde au studiat. De fapt, cel mai probabil așa se și întâmplă, pentru că dacă piața muncii s-ar fi adresat în proporție covârșitoare celor fără multe studii, absolvenții de facultate ar fi acceptat și astfel de joburi.
Doar Spania stă mai rău
La nivel european, cifrele variază enorm. O cincime dintre tinerii suedezi sunt considerați săraci, conform statisticilor din statul scandinav. E drept însă că sărăcia la ei ar fi curată boierie la noi. În același timp, rata abandonului este în Suedia de doar 7%. Surprinzător poate, doar 9,6% dintre tinerii bulgari trăiesc la limita sărăciei, iar rata abandonului școlar este de doar 13,4%. Doar Spania cunoaște o rată a abandonului mai mare decât România, dar nu cu mult. Fiecare al cincilea spaniol abandonează studiile, iar rata sărăciei în rândul tinerilor este de 21,3%. Media europeană a ratei sărăciei în rândul tinerilor este de 12,7%, iar cea a abandonului școlar, de 11%. Valoarea apropiată a indicatorilor medii pare să demonstreze încă o dată legătura dintre abandon și sărăcie.
