Alegerile s-au încheiat. E un subiect cu care am încercat să vă plictisim cât mai puțin și promitem ca nici acum să nu vă răpim prea mult timp. Vom face doar un scurt bilanț. Începem cu premierele. Au fost primele alegeri în care cetățenii altor state din Uniunea Europeană și-au folosit dreptul de a candida la noi. E drept, în Iași nu am avut niciun candidat comunitar, dar am avut pe listele electorale 1.606 votanți din alte țări, cu domiciliul în județ. Că doar 57 dintre ei s-au și folosit de dreptul de a alege, e altă discuție.

Mii de basarabeni
Tot în premieră, cetățenii români de origine basarabeană au contat în alegeri. Și au fost atât de mulți pe listele permanente, încât au trebuit înființate pentru ei secții de votare noi. Numai în Moșna au fost vreo 5.000, față de o populație „autohtonă” a comunei de doar 1.800 de oameni. Dacă voiau, puteau să-l aleagă primar pe Igor Alexeevici Ianuhin. Dar n-au vrut, iar secțiile respective au rămas complet goale toată ziua.

Fără „atenții”
O premieră a fost și modul de desfășurare a campaniei electorale. Cu reguli dure și limitarea la maxim a posibilităților de mituire a alegătorilor. N-am mai auzit de găleți galbene făcute cadou, de cizme de cauciuc în loc de asfalt și nici de pui congelați scoși din portbagaj și împărțiți alegătorilor. Dacă vreun primar s-a bazat că va face rost de voturi dând de băut la tot satul de ziua comunei, a luat țeapă. Genul ăsta de manifestări a fost interzis.

Cea mai scăzută prezență
Lipsa unei campanii electorale zgomotoase a avut, firește, și un revers. Prezența la vot a fost cea mai mică din istoria alegerilor de după 1990. Pe tot județul, doar 42% dintre alegători au venit la urne. În municipiul Iași, prezența a fost încă mai mică, de doar 33,7%. Și nu credem în povestea cu lumea scârbită de politicieni. Nu că nu ne-am fi săturat de mulți dintre ei, dar la urma urmei, tot o premieră, candidații independenți chiar au avut șanse tura asta, iar lumea i-a votat.

Un vot în plus
Tot în premieră, alegerile în sine au curs liniștit. Numărul incidentelor a fost foarte mic, iar majoritatea au fost nesemnificative. Nimeni n-a stat să păzească barurile din apropierea secțiilor de votare, ca să nu vândă alcool, așa că cei care au vrut să bea o bere sau o vodcă, au făcut-o fără probleme. Dar nici nu am auzit de capete sparte cu sticla sau cu masa pe motiv de culoare a ochilor candidatului preferat. Cele mai aprige scântei au izbucnit de fapt după vot, dar nimeni nu a contestat pe undeva rezultatele finale ale alegerilor. La Popești s-au numărat voturile de vreo cinci ori până să se stabilească cine a câștigat. Până la urmă, victoria a aparținut celui care a avut un vot în plus față de contracandidat, că asta a fost diferența între principali competitori.

Rezultate clare
Au fost și comune în care alegerile ar fi trebuit să se organizeze pentru modelul Greciei antice. Îi chemi pe oameni în centru și îi întrebi: „Oameni buni, îl vreți pe ăsta încă patru ani?” „Da, șefu’!” „Bine, băieți, hai acasă”. La Ciohorăni, actualul primar a candidat singur, că nimeni n-a avut curajul să spună că ar fi mai bun. Îi era și jenă bietului primar, că nu prea mai are ce promite oamenilor. În 12 ani de când e primar, a făcut cam tot ce era de făcut. La Tătăruși, primarul a fost reales cu 96% din voturi, dar pe bune, nu ca Ceaușescu. Ce puteai spune rău despre „mica Bucovină”, cum e poreclită comuna? La Ipatele, la fel. Și mai sunt vreo câteva comune în care nici n-avea rost să mai faci alegeri.

Surpriza PER
Pe total, PSD a câștigat 62 de primării de comune, PNL – 30, UNPR – 5, iar PMP – una. Au fost și partide care mai bine stăteau în banca lor și nu încercau să se bage în seamă degeaba. Blocul Unității Naționale, Partidul Popular sau Partidul Socialist Român au luat mai puțin de 30 de voturi fiecare, de te întrebi cum au reușit să facă rost de semnăturile de susținere necesare pentru a depune candidaturi. Au fost și inițiative politice interesante. Partidul Ecologist a obținut 7% din votul politic în municipiu, dar nu a avut liste depuse, așa că degeaba. Candidatul independent Andrei Postolache a obținut 13% din voturi. Dacă ar fi reușit să înregistreze „Pentru Iași” ca partid, prindea vreo patru mandate de consilier local. Cu alte trei obținute de PER, harta Consiliului Local ar fi arătat mult mai interesant pentru viitor. Așa, vom avea 14 consilieri locali PSD, 8 PNL, doi PMP și doi ALDE, plus Postolache. La Consiliul Județean, PSD a prins 17 mandate, PNL – 11, iar ALDE, PMP și UNPR, câte două. Aici nu sunt independenți. și la CL, și la CJ, urmează negocieri între PSD și ALDE, pentru constituirea unor majorități solide.

Concluzie
Dacă e să tragem linia, PSD este marele câștigător al acestor alegeri, ceea ce pune pe acest partid toată responsabilitatea. Peste patru ani nu va putea vorbi despre greaua moștenire sau de faptul că nu au avut suficientă susținere. PNL este marele înfrânt și trebuie să se uite bine în oglindă, să vadă de ce nu a plăcut alegătorilor, că altfel în patru ani devine un nou PNȚ.