Ziarul Financiar a publicat zilele trecute o hartă interesantă. Fiecare județ al țării, pe ce loc era în 1989 la dezvoltare economică, pe unde în anii ’90 și pe unde e acum. Ideea textului era că Bucureștiul nu mai înseamnă două treimi din economia României, ci doar o treime, deci a început să se ridice și „provincia”. Pe noi ne-a frapat altceva. Iașul s-a aflat, pe tot parcursul acestei perioade, pe locurile 7-8, iar vecinii noștri din nord, cei din Botoşani, au fost constant pe locurile 33-34, până și sub Vaslui, considerat în general ca etalon al sărăciei. Două județe a căror singură resursă serioasă este pământul, aflate parcă la ani lumină. Bine, Iașul are universități, dar asta nu poate explica totuși diferența de 25 de locuri în clasament. Așa că azi o să vorbim nițel de vecinii noștri.

Infrastructură jalnică
Pe care vecini, apropierea geografică de Iași ar fi trebuit să-i stimuleze, cum s-a întâmplat cu județele Suceava sau Neamț. Mulți botoșăneni și-au făcut studiile aici. Puțini s-au întors la ei acasă, preferând să rămână la Iași sau să plece mai departe, spre București. Vreo doi au rămas aici și au devenit primari, deci au fost suficient de buni pentru a primi încrederea ieșenilor. Și-atunci? Care este problema Botoșaniului? Aceeași ca cea a întregii Moldove, doar că mai accentuată: infrastructura. Singurul drum național de pământ din țară este unul din judeţul Botoşani. Cu sudul, e aproape același lucru. Legătura Botoșaniului cu Iașul se face printr-un drum național pe malul Prutului, recunoscut oficial de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri ca fiind foarte prost, prin DJ 282, proaspăt reabilitat de Consiliul Județean și prin drumul Hârlău – Târgu Frumos, alt drum național catastrofal. Mă rog, pe teritoriul județului Iași e ok. De la Hârlău încolo e jale.

Poduri la fier vechi
De poziționarea nefericită a Botoșaniului și de necesitatea asigurării unei legături serioase cu restul țării a fost conștient până și Ceaușescu. Unul din ultimele proiecte importante de infrastructură ale „Epocii de Aur” viza tocmai legarea Botoșaniului de restul lumii printr-o cale ferată pe linia Botoșani – Cristești – Flămânzi – Frumușica – Hârlău. Pe scurt, 57 km de cale ferată, un tunel și trei poduri. Proiectul demarat în 1987 urma să se finalizeze în trei ani și să scurteze drumul spre Iași cu nivelări și tot ce mai era nevoie. Momentul decembrie 1989 a sistat totul, cum s-a întâmplat și cu alte proiecte demarate în țară. Până la momentul sistării, șina fusese parțial montată, două poduri erau aproape finalizate, iar al treilea, cel de la Flămânzi, era la nivel de schelet de beton. Și schelet a rămas până în ziua de azi. Celelalte două au ruginit și au fost parțial demontate de vânătorii de fier vechi.

30 de ani
Prin 1996, lucrările au reînceput, că era păcat de ce se făcuse până atunci. În doi ani, s-a terminat tunelul, cu cheltuieli de 20 de milioane de dolari și iar s-a oprit totul. Cu greu s-au mai găsit bani să fie scoase utilajele din tunel. Milionul de dolari necesar pentru finisajele tunelului nu s-au mai găsit nici până în ziua de azi. Cei trei ani inițiali s-au făcut aproape 30.

Rămân izolaţi
Știți că ne place să găsim și câte o notă pozitivă într-o problemă. Dacă nu s-a rezolvat o problemă acum, poate peste 5 ani, în vreun fel sau altul, se face. Din păcate, tura asta e mai greu. Noi ne plângem de autostradă. Botoșănenii ar trebui să-și ia lumea-n cap. Toate proiectele de căi ferate cuprinse în Masterplanul General de Transport se opresc la noi, ocolind Botoșaniul. Se prevede reabilitarea căii ferate Roman – Iași, pe o lungime de 116 km, la un cost de 527 milioane euro și a căii ferate Pașcani – Dărmănești, pe 71 km, cu 284 milioane euro. Vreo 26 milioane euro ar trebui să intre și în calea ferată Pașcani – Iași, pentru creșterea vitezei de circulație. Nimic la nord de Pașcani. Nici vorbă de Hârlău – Flămânzi – Botoșani. La 4 milioane de euro kilometrul de cale ferată, costurile ar depăși 200 milioane euro. Scăzând ce s-a făcut deja, tot ar mai trebui măcar 100 de milioane de euro. Iar în ultima vreme, banii europeni se dau pe criterii de rentabilitate. Nimeni nu pariază că o cale ferată Botoșani – Iași ar fi rentabilă imediat. Că pe termen lung ar fi deosebit de importantă, e altă discuție. Și alți bani.

După 2020
În privința drumurilor, Iașul este cumva favorizat, ca planuri de viitor. Drumul care leagă județele Neamț și Suceava via Pașcani va deveni drum expres: 142 km, 680 milioane de euro. Drum expres va fi și altă arteră, Iași – Vaslui. Pe ruta Iași – Vaslui – Bacău, adică 151 km, se vor băga aproape 100 milioane de euro. E drept, drumul ăsta nu e chiar prioritar. Va fi pornit după 2020, în funcție de fonduri. Și aici ar intra prima și singura speranță pentru Botoșani. Tot ca drum expres, tot după 2020, este prevăzută și ruta Botoșani – Târgu Frumos. 73 km, 36,5 milioane euro. Ne pare rău băieți, că ne sunteți simpatici, dar nu noi facem hărțile de investiții.

…………………
În decembrie 2014, a fost inaugurată, cu mare fast, o variantă de drum spre Botoşani (aici în Plugari). Din păcate, ruta nu e prea folosită, fiind într-adevăr necesară pentru comunele situate de-a lungul ei (foto sus)