Când a izbucnit criza în America, în 2007, mulți au sperat că ea va dura doar unul, hai doi ani. În fond, era o criză imobiliară, utilă pentru a curăța repede puroiul adunat în timp în acest domeniu. S-a văzut însă curând că lucrurile stau altfel. De la imobiliare, criza a trecut la ramurile industriale direct legate de construcții, apoi la sectorul bancar, iar de la el, la tot ce însemna o economie. De la criza globală a economiilor s-a ajuns la criza datoriilor suverane, exemplu Greciei fiind cel mai clar. Așa că dintr-un an, doi, s-a ajuns la 5-6. De la o vreme totuși, Europa și, odată cu ea, România, a început să-și revină. De vreo doi ani, ne bucură să constatăm că și Iașul începe să respire. Și chiar respiră bine.

30% din Nord Est
Din a doua jumătate a anilor 2000, Iașul a început să ia, treptat, fața Bacăului, care se erija la un moment dat într-un fel de lider regional din punct de vedere economic. Ultimii ani au consolidat această tendință. Iașul stă liniștit pe locul 8 între județe din punct de vedere al contribuției la PIB-ul național, producând cam cât Harghita, Covasna și Mureș la un loc. Nu e chiar rău pentru un județ fără cine știe ce resurse naturale, afară de creier. Cu o contribuție la PIB de 2,88%, Iașul este încă departe de Timiș, care are 4,94%, ca să nu mai vorbim de București, care produce singur un sfert din PIB-ul național. Totuși, Iașul produce anual de 67,4 miliarde lei, fiecare salariat fiind „responsabil” de o producție de 660.000 lei. Că același salariat câștigă anual doar vreo 18.000 de lei, față de 31.000 lei cât ia un bucureștean, e altă discuție, iar explicațiile ar depăși cadrul discuției noastre de azi. Pe scurt, Iașul singur produce 29% din tot ce realizează întreaga regiune de Nord-Est, producția noastră fiind aproape egală cu cea a județelor Vaslui, Botoșani și Neamț la un loc. Ceea ce nu e chiar rău.

Cifre bune
Iar perspectivele nu sunt nici ele proaste. Cifra de afaceri totală a firmelor ieșene a crescut anul trecut cu 22% față de 2013. Că să vă faceți o idee, plusul de 3,3 miliarde lei este echivalent cu înființarea a încă două Delphi-uri care să meargă precum cel existent. Ceea ce nu este puțin deloc pentru un singur an. Și profiturile totale ale firmelor ieșene au crescut puternic, cu 35%, tot într-un singur an, cu peste 300 milioane lei. A scăzut ritmul de creștere a pierderilor, care s-au majorat cu doar 13 milioane lei, respectiv cu nici 2%, nivel ușor de suportat de economie. Aceasta, cu atât mai mult cu cât numărul angajaților a crescut cu 9%, ducând șomajul binișor sub 5%. De fapt, dacă o ținem tot în ritmul ăsta, în câțiva ani o să-i rugăm pe sirieni să se refugieze la noi, că n-o să mai avem lucrători. Exagerăm puțin, dar ideea este că Iașul își revine frumos.

Criză de ingineri
Bine, dar din ce? Aici apare partea mai puțin plăcută a afacerii. Cel mai „vioi” sector al economiei ieșene a fost anul trecut și este și în acest an, comerțul. Nu degeaba se vorbește de noi supermarketuri în târg. Or, comerțul nu aduce cine știe ce plus-valoare și nici lefuri mari. Pe locul II se află industria prelucrătoare, iar pe III, construcțiile. Pe IV este agricultura, ca volum al cifrei de afaceri totale. Transporturile ocupă locul V, iar celebra informatică se află abia pe VI. Și aici ajungem la marea noastră problemă. Nu avem oameni. Vorba unui fost președinte, ne trebuie tinichigii, iar școlile noastre scot filosofi. Ca niciodată, IȘJ a reacțional la mișcările pieței, suplimentând numărul de clase din școlile profesionale, dar abia peste trei ani vom vedea dacă a intuit corect mersul economiei ieșene. În fond, casier la Kaufland poate fi oricine, dar industria și construcțiile pretind oameni calificați. Un muncitor calificat câștigă ușor și peste 2.000 de lei net, adică binișor peste leafa medie plătită la Iași. În aceeași industrie care țipă efectiv după oameni încap, firește, nu doar absolvenții de școli profesionale, ci și cei ai UTI, pe alte posturi, normal. Criza de ingineri este fantastică, mai ales în domeniul mecanicii și construcțiilor, inclusiv cele de drumuri.

Şi agricultură
Pentru viitorii studenți, o opțiune la fel de bună este agricultura. Care nu prea mai seamănă cu Cenușăreasa economiei de acum nici 10 ani. Și aici este nevoie de oameni, mai ales pe zootehnie și tehnologie alimentară.

IT-ul e fluctuant
Informatica este un domeniu sensibil. Iașul s-a dezvoltat mult în această direcție în ultimii ani, dar această industrie pare să înceapă să gâfâie. Se lucrează prea mult pe lohn, făcându-se operațiuni pentru care nici n-ai neapărată nevoie de absolvenți de facultate. Este suficient să ai la dispoziție absolvenți de liceu cu oarecare cunoștințe de programare. Un curs scurt în limbajul de programare folosit în firmă și gata. Aici ar prinde bine o dezvoltare a firmelor locale, ce preferă informaticienii pur-sânge celor fabricați la foc automat. Doar că acestea încep să migreze, iar cazul Ness Technologies este doar cel mai recent, nu și singurul. Ceea ce nu sună a bine pentru un domeniu de viitor.