Informaticianul Andrei Postolache, liderul grupului Pentru Iaşi, a scos un pic nasul din monitor, participând la o scurtă prezentare publică a programului său politic. Probabil încă sub impresia celor mai noi şi performante jocuri video, Postolache a emis câteva idei de guvernare locală din sfera science – fiction: 20.000 de noi locuri de muncă până în 2020, un muzeu Guggenheim la Iaşi, transport urban modern în doar 4 ani etc. Planurile liderului Pentru Iaşi sunt însă mult mai îndrăzneţe, după cum ne-am dat seama studiindu-i agenda personală.
– După ce mi-am făcut public programul de campanie, încep să prind aripi. Nu ştiu dacă e de la supradoza de RedBull de aseară, dar cert este că mă simt ca un simulator de Boeing în plin take off. Dacă o voi ţine în ritmul ăsta, la viteza de 4 mach, va trebui să-mi fac o echipă serioasă, care să-mi elaboreze şi susţine ideile. Păcat că Jules Verne, idolul copilăriei mele, nu mai este printre pământeni. Sunt convins că ar fi avut nişte planuri fenomenale pentru Iaşi. Pardon, Pentru Iaşi.
– Mi-am găsit un consultant beton, specializat în proiecţii urbane, strategii de creştere economică, nave spaţiale şi ultima serie de jocuri Mario. Omul e doxa, mi-a arătat planurile sale pe care le-a croit încă din 78, când activa în clasele primare. Biblioteca sa e doldora de Blocuri de desen ce conţin sute de planşe numite ”Noi în anul 2000”, în care tipul a gândit trenuri aeriene peste Tătăraşi, locuitori zburând spre serviciu cu nişte rachete prinse de spinare, zgârie nori în Târgu Cucu pe terasa cărora marţienii ia micul dejun, ce mai, o întreagă nebunie! E clar, băiatul are toate calităţile pentru a-mi alcătui un plan revoluţionar cu care să atac alegerile locale din vară. La urma urmei, omul are pretenţii rezonabile. Tot ce mi-a cerut este să-i găsesc câteva numere lipsă din colecţia Cutezătorii şi Minitehnicus.
– Ieri mi s-a bulit softul generator de comunicate de presă. Ce-i drept, nu era original, îl crăckuisem de pe un server al Partidului Piraţilor din Suedia, colegii noştri de doctrină şi jocuri în reţea, care, la rândul lor, îl împrumutaseră pe şest dintr-un hard al Casei Albe. Cert este că am rămas descoperit în faţa ziariştilor. Înainte, băgam în sistem o întrebare venită din partea presei şi primeam rapid prin sms 5.894 de variante de răspuns. Asta e, până refac softul, va trebui să scot pe piaţă un purtător de cuvânt. Sunt câţiva fabricaţi prin China, dar, la nivelul de comunicare din politica ieşeană, sunt convins că se vor face bine înţeleşi.