Deşi au prestat o intensă activitate de lobby pe lângă şefii organizaţiei locale, dar şi la cei de la Bucureşti, senatoarea Mihaela Popa şi deputatul Anton Doboş nu au mai reuşit să prindă un loc eligibil pe listele de candidaturi pentru noul Parlament. Nu exista zi în care Popa să nu-şi exprime public adulaţia faţă de Marius Bodea, iar Anton Doboş să nu publice articole publicitare în presa ieşeană. Cu toate acestea, notele la impresia artistică au fost atât de mici, încât cei doi s-au văzut eliminaţi din concurs. Deocamdată, Popa şi Doboş se află într-o stare de sevraj, din care încearcă să iasă purtând discuţii săptămânale, într-un soi de cerc al pierzătorilor anonimi.

Mihaela Popa: Anton, ce bine că ai venit mai devreme. Simţeam că înnebunesc până sosesc şi ceilalţi. Ia loc lângă mine, nu vreau să mai stau alături de cartoforul ăla care pierde săptămânal la cazino.
Anton Doboş: Ba cred că ar trebuie să ne dăm bine pe lângă el. Tipul are parale, am putea să-l atragem ca sponsor în organizaţie. Doar ştii formula clasică. Îi promitem un loc pe listă la parlamentare şi, în schimb, ne bagă nişte bani în trezorerie.

Da, dar e cam piază – rea. Pierde tot ce investeşte, indiferent dacă e joc de noroc sau gogoşerie.
Nu-i nimic, de oameni din ăştia avem nevoie, care pierd permanent şi nu-şi pun deloc problema să se oprească. Într-un fel, tipul ăsta e chiar un liberal sadea, numai la noi regăseşti această voluptate de a pierde la nesfârşit.

Of, Antoane, am impresia că te-ai transformat într-un cinic. Să fie asta o formă de apărare în faţa spectrului ratării?
Iar mă iei cu exprimări din astea de profesoară! Învaţă şi tu să vorbeşti pe limba omului obişnuit. Bine, asta nu înseamnă că trebuie să mesteci seminţe non – stop. Sunt bune şi alea, aşa, ca mesaj nonverbal, dar să nu exagerezi.

Incredibil, tu chiar vrei să mă enervezi, să mă găsească iar doamna psiholog cu ochii plânşi. Ştiam eu că nu eşti un bun coleg! Din cauza ăstora ca tine s-a dus de râpă liberalismul la Iaşi!
Baţi câmpii. Eu am fost singurul tehnocrat din filială. Finanţist de geniu, nu mă feresc să spun lucrul ăsta!

Ha ha! Antoane, băiete, ar trebui să te duci în sala alăturată, la cercul grandomanilor anonimi. Lasă-ne pe noi, ăştia mici şi proşti, care ne plângem de milă că am pierdut nişte fleacuri, precum demnitatea de parlamentar al României! Hai, du-te repejor la secţiunea celor care se cred Napoleoni ai finanţelor şi lasă-mă de veghe în lanul de răsărită!