Una din cele mai puternice societăţi de stat, Antibiotice Iaşi, e la un pas de o mare lovitură şi de business, dar şi de imagine: preluarea Institutului Cantacuzino şi acesta, cândva, de importanţă strategică.

Ca popor, românul are marele păcat că e uituc. Dar uituc, rău de tot. Numai ce-l vezi deodată cum se crucește și se inflamează dintr-o chestie care ar trebui să fie ultima care să-l surprindă. N-o facem pe-a moraliștii. Și noi tot români suntem și la fel facem. Iar pe urmă ne punem picioarele în apă rece și gheață-n cap și încercăm să judecăm la rece. Ca de exemplu acum, când vrem să discutăm la rece un subiect fierbinte încă: institutul Cantacuzino, ăla cu vaccinurile.

Cauza iniţială
Se știe ce scandal a provocat închiderea lui. Iar pentru a fi sinceri, și presa a alimentat din plin scandalul. În febra momentului, puțini au fost cei care să întrebe nedumeriți de ce se agită în așa hal lumea. Nu de alta, dar primele discuții despre închidere au apărut încă din 2010, pe vremea lui Boc, când Agenția Națională a Medicamentului a retras autorizația de punere pe piață a vaccinurilor făcute la institut, dintr-un motiv simplu, de altfel: nu se respectau normele europene de fabricație. Deh, nouă ne plac banii care ne vin de când am intrat în clubul select al UE, dar când e vorba să jucăm după regulile clubului, o dăm din colț în colț.

Ce facem?
Anii care au urmat au fost doar o lungă așteptare până la închidere. A băgat Ministerul Sănătății anul trecut 10 milioane de lei în institut, de era să sară în sus Europa că e ajutor de stat, dar tot degeaba. Nu mai dezgropăm acum morții, cine e responsabil, cum s-a ajuns aici, nici nu facem inventarul scandalurilor din jurul institutului, ca ăla cu vaccinuri de un milion de euro care nu au putut fi folosite, că nu erau testate. Și altele. Până la urmă, întrebarea e simplă: ce facem de-acum încolo, că pentru ce-a fost există procurori, la o adică.

De importanţă strategică
O soluție a fost lansată de premierul Ponta chiar sâmbătă, la Iași: Antibiotice să facă și vaccinuri. Lansată, vorba vine, că se mai vorbise de ideea asta, dar nu se apucase nimeni să o și aplice. Simplu: laboratoarele de la Cantacuzino să intre în parohia Institutului de Sănătate Publică, iar producția de vaccinuri să fie preluată de Antibiotice. Societatea este oricum considerată de importanță strategică. În momentul în care fabrici 155 de medicamente de tot soiul și vinzi în 5.000 de farmacii din toată țara, ar fi și cam greu să nu fii de importanță națională. Una peste alta, a fost o idee bună să se renunțe la privatizarea fabricii, idee aruncată pe piață pe vremea Alianței D.A.

”Mănânci, calule, ovăz?”
Ok… Dar se poate face? Se și vrea? Păi, de vrut, se vrea. Şeful Antibiotice, Ioan Nani (foto) a avut o reacție de genul ”mănânci, calule, ovăz?” Păi, cum să nu vrea? Ce poate fi mai fain decât să ai un monopol aproape total pe o marfă care se va vinde oricând? Doar că Nani se alintă un pic. Cum adică? Păi, Antibiotice e de stat. De stat fiind, profitul merge la buget, dacă așa vrea acționarul majoritar, adică statul. Ăsta poate lua chiar tot profitul, dacă bugetul e în criză. Așa că Nani s-a dat peste cap de trei ori și l-a convins pe fostul ministru al sănătății, Nicolăescu, să promoveze anul trecut o hotărâre de guvern prin care fabrica avea garanția că măcar jumate din profit îi rămâne. Mă rog, formularea oficială este că Antibiotice varsă la buget 50% din profit. Asta înseamnă însă că cealaltă jumătate îi rămâne. Dar Nani vrea mai mult. I-a cerut lui Ponta să nu se mai atingă de profitul lui, ca să aibă bani pentru vaccinuri. Joacă tare ieșeanul nostru, ce să zicem?

Bani de investiţii
Ce înseamnă asta pentru Antibiotice? Păi, multișor. În 2012, Antibiotice a avut o cifră de afaceri de 305 milioane lei. Din ăștia, 32,5 milioane au fost profit. Minus impozitul, fabrica a rămas cu 27 milioane lei. Pentru 2013, nu există încă date, dar dacă situația a rămas la fel, înseamnă că 13,5 milioane lei s-au dus la buget, iar restul a rămas la Iași. Ponta s-a declarat de acord în principiu să rămână tot, ca să nu mai zică Nani că n-are bani de investiții. Deci, se vrea.

Se poate
Dar, se poate? Păi, depinde cât costă să repornești producția de vaccinuri. Eh, aici n-avem de unde ști ce calcule și-a făcut Nani. Ce știm însă este că anul trecut a circulat pe net o petiție de genul ”dați un leu pentru Cantacuzino”. Cei care au lansat-o ziceau că este nevoie de 400.000 de euro. Adică, 1,6 milioae lei. Adică mai nimic pentru o fabrică precum Antibiotice. Deci, se poate.

Ce lipseşte pentru această mutare
Ce mai trebuie? Păi, o hotărâre de guvern care să spună că Antibiotice este scutită de contribuții la buget din profit, o adăugire în obiectul de activitate al societății, un teanc de autorizații și ștampile de la tot felul de instituții abilitate și ăia 400.000 de euro de care vorbeam. A, de ce nu face chestia asta Ponta și Guvernul lui, direct, dacă tot e așa ieftin? Păi, nu prea poate, că UE strâmbă din nas când este vorba de investiții guvernamentale în chestii de monopol. Nu degeaba au trebuit privatizate gazul, electricitatea, iar RAJAC nu mai e regie. Dar o mișcare așa, mai de învăluire, prin intermediul unei societăți chiar acționar majoritar statul fiind, ei asta se poate.