Înainte să ne apucăm de politică, vă propunem o scurtă lecție de matematică. Cât fac 1 + 1? 2, corect? Dar 1 + 0? Doar 1, da? Dar 0 + 0? Ei? Tot 0, nu-i așa? Dar 0 x (înmulțit, adică, cu) un miliard? Tot 0! Șmecher număr…
Dar 0 (zero) nu este doar un concept fundamental în matematică și în filosofie, ci și o realitate – multiformă și, altfel, destul de zgomotoasă – pe care o întâlnim și în politica românească. Bănuim că v-ați prins deja că ne referim la zerourile din partea așa-zis „dreaptă” a politicii noastre de toate zile, mai exact la sateliții din jurul suferindului PDL, recte la abulica Forță Civică, zombiul intitulat PNȚCD și la uniunea de mare răsunet carpatin dintre ultimele două. Puțin probabil că am fi reținut știrea cu (re)înființarea Alianței D.A. (cică, de la „Dreptate și Adevăr”), cu cât mai mult cu cât unul dintre „eroi” e un avocățel al cărui nume nu l-am reținut niciodată, dacă în gluma cu pricina n-ar evolua și un personaj pe care ne e din ce în ce mai rușine să ni-l amintim ca pe un ieșean de-al nostru: Mihai Răzvan Ungureanu. Că gingașul MRU a trădat Iașul, se vede că nu-i cine știe ce pierdere… Că nu mai are succes în politică de pe vremea UTC-ului, nu-i, totuși, o crimă să nu fii dotat la simțul politic. Dar să vii tu, ditai intelectualul școlit prin străinătățuri, să preiei ca atare numele alianței dintre PD-ul lui Băsescu și PNL-ul lui Tăriceanu și, apoi, să te umfli în pene ca și cum ai fi descoperit focul, apa caldă și arcul cu săgeți – ni se pare nu doar lipsit de imaginație, ci de tot penibilul!
Iar dacă tot ni s-a atras atenția înspre poanta cu Alianța D.A., vederea noastră periferică a mai susprins un accident, de această dată mai aproape de noi, pe malurile Bahluiului. La câteva zile de la înființarea asociației, „gestul istoric” de la București – al îmbrățișării dintre MRU și avocatul al cărui nume nu-l reținem – s-a vrut a fi repetat în oglindă aici, la Iași, printr-un mozol – doctrinar, desigur – între șeful forțoșilor civici din dulcele târg, belicosul ex-prefect Dragomir Tomașeschi, și țărănistul creștin-decrepit Constantin Fătu. Cu Tomașeschi nu vă mai batem la cap și aici, în ciuda faptului că, de la o vreme, se agită mai ceva ca bulele din apa Borsec. Dar despre dom’ doctor Fătu ne amintim că, prin ultimele campanii în care a ținut morțiș să se candideze, obținând scoruri aproape subunitare, adoptase drept unică strategie apropierea de electoratul feminin, căruia îi oferea consultații… ginecologice. Pe Tomașeschi l-am văzut că încearcă să se afirme făcând și în politică ceea ce școala de Drept ar fi trebuit să-l învețe să facă la cremenal: acuzații, plângeri penale și rechizitorii. Dar, dacă și „co-liderul” țărănist de la Iași va împrumuta tactici politice din meseria de bază, atunci oare cu ce ne va îmbia Fătu?!
Revenind la lecția de matematică de la început, iată și o temă pentru acasă. Avem un tren format din mai mute vagoane. Primul vagon are valoarea 0 (zero), al doilea – tot valoarea 0 (zero) și tot așa; pe scurt, un șir de zerouri. Acest tren se deplasează din punctul A, care reprezintă situația actuală, către punctul B, care reprezintă victoria în alegeri, cu o viteză de 0 (zero) kilometri la oră. Întrebare: în cât timp va parcurge trenul de zerouri distanța din punctul A până la punctul B?!
Forța Cinică
P.S. Iată și o poză de la momentul „istoric” al constituirii Alianței D.A. la Iași. Iată-l acolo pe Tomașeschi interpretând un cântec de inimă albastră; iată-l și pe Fătu într-un costum prea mic, de acum 15 ani, cumpărat din prima pensie; iată-l și pe fostul greu (și la propriu, și la figurat) țărănist Vasile Lupu; iată și o doamnă destul de dezinhibată și un cetățean care pare pedepsit; și mai iată și cum birourile de pe scenă sunt puse invers, pe dos, așa cum se comportă și oamenii ăștia prin politică!
