A început distracţia în noul partid. Liderii s-ar mânca de vii: Cât a fost campanie electorală, ne-am cam plictisit. I-am lăsat pe actori să-și scoată ochii liniștiți, dacă asta aveau de gând. N-au prea avut, că de agitată ce-a fost campania la Iași, cât pe ce să adormim. Distractiv e că lumea politică a început să se agite imediat după rezultate. Iar cel mai tare se agită taman în tabăra ieșeană a neamțului, unde au apărut mai multe săbii decât pot să încapă într-o teacă. Micul Führer l-ar mânca fript pe Avoievodiței, cât sunt ei de aliați, dacă ar avea ocazia. Cum însă deocamdată nu o are, l-a scos la înaintare pe mai vechiul nostru amic, Thomas, stripperul. Ultima oară când a ieșit la scenă, le-a cam băgat mortul în casă leberalilor. Cum să-l dai afară din partid pe armean, cel mai vechi senator al partidului? Dar cum să nu-l dai, câtă vreme până și neamțul o cere? I-ar fi zis Avoievodiței ceva de dulce Führerului, dar cum să o faci, câtă vreme el nu a zis nimic? Grea dilemă…

Ciolaniada 2014: La leberali a început marea luptă intestină: Apropo de Thomas, stripperul, vă mai spunem una, pe surse. Ce știu mai puțini este că joacă la două capete. Unul din capete este Führerul, pe care-l scutește de declarații nervoase. Al doilea capăt este MeReU, care se consideră în drept să prindă și el un loc la Iași în perspectiva alegerilor parlamentare din 2016, că la Arad îi va fi greu să-i mai convingă pe localnici că le vrea binele, după ce nu a făcut mai nimic pentru ei până acum. Ideal ar fi postul de prem-menestru, dar după cum am mai zis, multe șanse n-are. Așa că ținta mai realistă ar fi o poziție într-o feleală ieșeană, unde să fie suficient de vizibil. Cea mai la îndemână ar fi cea județeană a jumătății democrate a alianței, doar că locul e ocupat de Führer. Așa că ar merge și cea leberală, iar pentru săparea lui Avoievodiței, Thomas este extrem de util. Ce câștigă Thomas din jocul la dublu? Rămâne pe episodul următor.

La jumătate de mandat, ei sunt „zero” barat: E o categorie de politicieni, oameni simpatici de altfel, care în 2012 au aterizat pentru prima dată în Parlamentul României. Şi, probabil, acesta va fi şi unicul mandat. De senatorul poporului, Al lui Grig, am tot scris. E zero barat, iar în 2016 va redeveni un anonim. Nu că acum ar fi prea cunoscut. Cam în aceeaşi situaţie se află şi doamna doctor, deputat de pemepeu. Prezenţă agreabilă, adică la impresia artistică ar lua o notă frumoasă. Dar la partea practică, e praf. Sfatul nostru: bucuraţi-vă de fiecare clipă a vieţii de parlamentar. Din toamna lui 2016, visul frumos se va încheia.