Un vice de comună a ajuns în pragul disperării: Un eveniment neplăcut a tulburat deunăzi una din cele mai bogate comune din județ. A, nu aia din coasta Iașului, ci una cu nume de cronicar. Premarele a plecat, pentru a vorbi eufemistic, la puțin peste 50 de ani. Acum, ce să zicem? Despre cei trecuți, numai de bine. Logic, fotelul și pixul i-au fost preluate de vicele Costică Șulfan, a cărui frunte s-a înnegurat de îndată ce a auzit trista veste. Dar nu atât pentru pierderea suferită de administrația comunei, deși erau prieteni, cât de propria-i grijă. Fostul primar și Șulfan au fost tremiși în instanță de procororii de la DNA pe motiv de mânăreală cu subvențiile evropenești pentru pășuni, pajiști, fân și otavă. Aşa că există riscul ca beleaua cu procororii să se spargă în capul celor mai mici, cum este și Șulfan. Care la data faptelor, era conseler, dar acum e vice. Iar procororii vor sânge. Mda, cam nasol, coane Costică!
Paradoxuri la paradă: Ați văzut paradox de 1 Dechemvre? Da’ ați văzut și ce n-ați văzut la ea? Dom’le, noi de câteva zile ne tot frământăm și tot cu virgulă ne iese. Cum mama ei de treabă, ditamai brigada mecanizată care se joacă de-a garnizoana pe-aici nu poate scoate la stradă decât șapte taburi obosite, model 1977 – 1979? Șenilă de tanc n-am văzut pe-acolo, iar de vehicule de teren gen Humvee nici n-am îndrăznit să întrebăm. Cel mai apropiat tanc ar fi, cică, la Bacău, unde ține de altă unitate. Noroc că nu știu și rușii.
De Ziua Naţională, ştiţi cine s-a pitit într-un colţ de piaţă? Pe întâi a lunii, la parada de ziua ţărişoarei noastre, am mai observat, încă o dată, relațiile deosebit de cordiale din sânul marelui PNL ieșean. La tribuna oficială a urcat oricine era îndrituit, adecă prezident de Cejău, perfect, premare, parlamentari etc. Cu o notabilă excepțiune. Picior de democrat sau de forțos cinic n-a urcat la etaj. Micul Führer și ai lui s-au dus la vreo 20 de metri distanță, într-un colț de piață, surprinzător pentru cât de ahtiați după imagine publică sunt. Bine, dom’le, frați, frați, dar așa o cordialitate încât nu vă suportați decât de la 20 de metri distanță, încolo? Astea sunt adevăruri, nu bârfe.