Boala secolului 21 face din ce în ce mai multe victime! Stresul este acea incapacitate a organismului uman sau animal, de a răspunde adecvat solicitărilor mentale, emoţionale, fizice. Practic simţi că nu mai faci faţă unor situaţii
„Semnele stresului pot fi cognitive, emotionale, fizice, comportamentale. Iată câteva exemple: teama exagerată, tristeţe nemotivată, iritabilitate („îţi sare ţandăra din orice”), agitaţie, incapacitatea de relaxare „Sunt atat de obosit incat nu pot dormi”, sentimente de însingurare şi neajutorare, dureri fără motiv, alternare de constipaţie-diaree, greţuri, ameţeli, palpitaţii, ticuri nervoase etc. La acestea se adaugă neglijarea responsabilităţilor, „procrastinaţia”(adică tendinţa de a amâna mereu ce ai de facut) , refugiul în alcool, nicotină, droguri”, ne spune Ecaterina Hanganu, şefa Clinicii de Hematologie din cadrul Spitalului „Sf.Spiridon” Iaşi.
Specialiştii susţin că important nu este stresorul sau elementul care cauzează stresul, ci modul în care răspundem acelui agresor.
În cazul în care stresul ne afectează pe o perioadă lungă de timp, acesta poate produce diferite tulburări în organism.
„Diabetul zaharat (supărarea îndelungata nu-ţi permite să te bucuri de “dulceaţa vieţii”), ulcer gastric sau duodenal (“dacă nu-ti poţi mânca duşmanul, te mănânci de unul singur”), tulburări de deglutiţie (adică dificultate la înghiţire “nu pot să-l înghit pe…cutare”), tulburări respiratorii(astm bronşic: “mă sufoc de…ciudă”), senzaţie de gust amar şi tulburări biliare( “m-am amărât tare de tot când am aflat…”), tulburări de vedere (“nu pot să-l văd în ochi pe…cutare”) etc. După cum vedeţi, expresiile pe care le folosim frecvent arată şi “punctul slab” unde se rupe aţa în cazul stressului”, ne mai spune dr. Ecaterina Hanganu.
Mai mult decât atât, stresul afectează capacitatea de apărare a organismului, astfel încât celulele canceroase se pot dezvolta nestigherite. Din păcate stresul cotidian este un inamic greu de evitat, dar o vizită la psiholog ar putea aduce un beneficiu. Atenţie, NU al psihiatrului: pacientul are nevoie de consiliere psihologică şi NU de tratament psihiatric, lucrul acesta încă nu se înţelege în societatea românească.
Un rol important îl poate avea credinţa, care, bineînţeles, nu oferă o reţetă valabilă dar, poate sugera anumite atitudini orice semen al nostru este fratele nostru, aşa că oamenii care ne agreseaza o fac din neştiinţă: “Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!”– e modelul divin de răspuns, pe care-ar trebui să-l urmăm. In esenta, e vorba de căutat şi de găsit acel “ochi” al uraganului, care ne tulbură liniştea. Cei care nu sunt obişnuiţi cu o astfel de metodă, pot apela cu încredere la rugăciune ( şi nu repetarea mecanică a unor fraze) sau la meditarea asupra cuvintelor care le rostim, unde putem adăuga nişte adjuvante cum ar fi tămâia, esenţe de lavandă, rozmarin sau busuioc.
În ceea ce priveşte alimentaţia şi comportamentul, trebuiesc respectate cu sfinţenie nişte reguli simple, pentru a avea o viaţă liniştită
“Extrem de importantă este alimentaţia şi mai ales, modul în care consumăm alimentele: masa este un act sacrificial faţă de “templul corpului nostru”, prin urmare la masă binecuvântăm mâncarea şi mulţumim Lui Dumnezeu, nu mâncăm în grabă, nu ne certam, nu citim, nu privim hipnotizaţi şi tembelizaţi la ştirile agresive din mass-media, fiindcă ceea ce introducem în corp, aceea devenim. De asta e atat de important postul: purificare fizică, psihică şi mentală. Numai că postul înseamnă şi abţinerea de la minciună, de la agresivitatea verbală, emoţională, fizică, pentru ca tot ceea ce facem se întoarce mai devreme sau mai tarziu împotriva noastră”, ne mai sfătuieşte Ecaterina Hanganu.
