Eduard Boz este unul dintre liberalii care şi-au anunţat candidatura la Primăria Iaşi. Câteva impresii despre intenţiile sale pot fi aflate din jurnalul său personal de campanie.
– Sunt foarte mândru de mine după ce m-am înscris în cursa pentru Primărie. Oricum, mă plictiseam la greu. Aşa, măcar am ce face vara asta. Un fel de summer job, dar mai şmecher. Păi, în loc să mă duc la ţară să culeg vişine, nu mai bine mă dau fante prin sediul din Podu Roş?
– Ieri am fost pe la DNA Iaşi, să le duc coşul zilnic de informaţii, aşa cum i-am obişnuit de multă vreme. Nu l-am mai întâlnit pe nea Vasile, portarul instituţiei. În gheretă era un tip tânăr, muşchiulos, care m-a măsurat îndelung din priviri. În timp ce-i ofeream prieteneşte o ţigară, l-am întrebat dacă ştie ceva de nea Vasile. Mi-a răspuns, suspicios, că moşul s-a pensionat. Văzând pachetul de Winston, s-a luminat la faţă, spunându-mi că şi el fumează aceleaşi ţigări ca şi Vasile. Aşa că m-am dus să-i iau şi lui un pachet, în dorul moşului. Adevărul e că ştiu să-mi fac intrări peste tot unde există paznic la poartă. Covrigi, ţigări, cafea, sucuri, îi servesc pe toţi cu câte ceva, să mă ştie de băiat bun şi serviabil. Aşa e şi în politică. Dacă nu dai, nu primeşti.
– Încep să am coşmaruri legate de Alexandru Muraru, colegul şi contracandidatul meu în lupta pentru Primărie. Dacă pe la dezbateri o să vină Andrei, frate-său geamăn, iar lumea o să creadă că e Alexandru? Nu e corect. Oboseşte unul, vine celălalt şi-i ţine locul. Nici n-ai timp să-ţi dai seama. Te duci la toaletă sau la o ţigară în timp ce te cerţi cu Alexandru şi, când te întorci, dai peste Andrei, proaspăt şi gata de polemică. Ar trebui să-i găsesc lui Alexandru un semn distinctiv, să nu-l confund cu frate-său.
– Am auzit că, în afară de mine şi Alexandru Muraru, şi-au mai depus candidatura Vasile Cotiugă şi Traian Dobre. De Cotiugă nu ştiu ce să zic, se inflamează repede, e cam bădăran şi n-ai zice că vine din mediul universitar. Cât despre Dobre, Dumnezeu cu mila. Atât ar mai lipsi, să fie Dobre candidatul liberal la Primărie! Cu el în frunte, dacă luăm 1%, să zicem mersi.
– Uneori, mă gândesc că e mişto să fii om politic liberal. Nu faci nimic toată ziua. Dar nimic. Te duci la o şedinţă, la o emisiune, mai postezi pe Facebook ceva cu Aeroportul. N-ai nici o răspundere. Asta-i viaţa de opoziţie, trai, neneacă! Ce-mi trebuie mie Primărie? Acolo trebuie să ştii tot felul de chestii de administraţie, îţi pui tot felul de oameni în cap. De ce oare o caut cu lumânarea, nu ştiu. Dar, na, moftul e moft. Dacă am hotărat să-mi fac damblaua, mi-o fac, asta e! Măcar să văd şi eu cum e să te bage în seamă mai mulţi oameni decât la şedinţele din Podu Roş.