Şefa filialei locale a PMP are, ca orice persoană publică respectabilă, două pagini de Facebook, una de om politic şi una personală. Ambele însă sunt subţiri rău. Pe noi ne-ar fi interesat activitatea politică a Cameliei Bogdănici, însă aceasta e tare zgârcită în detalii.

De când Zuckerberg ăla sau cum i-o mai zice a inventat Facebookul, lumea parcă a înnebunit. Toți se înghesuie să-și tragă cont pe site-ul lui. Mai există un Linkedin, un Hi5 și alte „N” site-uri de ”socializare”, dar niciunul cu un așa succes. Iar de succes s-au gândit să profite și oamenii politici. O modalitate în plus de a ține contactul cu alegătorii, nu? Mai că ar merge un serial cu paginile politicienilor, că-s pline de surprize. Pe net sunt mai sinceri uneori decât în conferințele de presă sau la mitinguri.

Două pagini
Majoritatea și-au tras câte două pagini. Una personală și una oficială, de politician. De regulă sunt aproape identice, de a-i zice că omul politic nu are viață personală de mult ce se ostenește pentru binele țărișoarei și națiunii. Alții, ca doamna deputat de care vom vorbi mai departe, încearcă să facă diferența dintre cele două felii de viață. Camelia Bogdănici are și ea o pagină politică și una personală. Dacă n-am ști că este vorba de un deputat, am zice că pagina ei politică aparține vreunui ONG în căutare de afirmare. Poze de la lansarea de lampioane pentru unirea cu Basarabia. Ora Pământului etc. Cea mai haioasă acțiune, ultima: ”Claxon anticriză”. Un îndemn ca fiecare șofer care trece prin fața Guvernului sau a prefecturilor din țară să claxoneze ca protest față de noua acciză. Curat acțiune ONG-istă! Bine, când în orice filială județeană nu ai mai mult de 100 de membri, este cam greu să organizezi ceva mai straşnic. Ne-a mirat nițel că taman pe pagina oficială n-am găsit mare lucru despre activitatea deputatului însuși. O poză de la o conferință ținută de Baconschi, unde apărea și Camelia în poză, ceva cu niște taxe pe universități, că deh, ca medic are treabă cu UMF, ceva cu eterna problemă a medicamentelor compensate, dar nimic să nu fi auzit deja din altă parte. Unitate de partid, ok, dar nițică inițiativă personală, nu?

Flori, flori şi iar flori
Eh, dar pagina personală ne-a dat pe spate. Am putut descoperi, dincolo de carnetul de partid și acțiunea politică, un suflet tandru și romantic de femeie. Și poza de profil e alta față de pagina politică. Deputata, cu un buchet mare, dar MARE de flori în brațe. Dacă vede nevasta poza aia, mâncăm rece până venim cu un buchet la fel. Adică până pe la pensie, încolo. În rest, toată pagina e numai flori, mai ceva ca Grădina Botanică. Brândușe mai nou, că e sezonul. Ghiocei mai înainte. Mărțișoare, în culorile partidului, firește. Alte flori, neidentificate, de toamnă. Peisaje din colecția toamnă-iarnă. Alte mărțișoare, roșii. Ups! Roșii? Da, că poza e dinainte de a candida la deputăție. Flori, flori, flori. Nu tu o imagine de fund de ochi, o cornee sau un cristalin, specialitatea casei, nu tu o acțiune politică, ceva. Chiar stăm și ne întrebăm. Pagina personală e toată numai flori. Pagina oficială este cu ce face partidul. Dar oare, doamna deputat ce-o face, că niște ieșeni au votat-o în 2012? Mai săpăm, poate găsim măcar o mențiune, cât de mică, a vreunei întâlniri cu alegătorii din colegiul Copou-Centru…