UPDATE: Iaşul a ratat calificarea în faza finală. Cele patru oraşe selectate de comisia de experţi sunt Baia Mare, Bucureşti, Cluj şi Timişoara.
Ieșenii vor afla în scurt timp dacă locuiesc într-o posibilă Capitală Europeană a Culturii (CEC). Conform oficialilor din cadrul Ministerului Culturii, vineri 11 decembrie va fi prezentată lista scurtă a orașelor selectate pentru continuarea procedurilor prin care se va acorda acest titlu. În cursă s-au înscris 14 orașe, dar în finală vor rămâne doar 3-4. Dintre acestea se va alege oraşul din România ce va fi capitală în 2021. Câștigarea acestei competiții ar aduce beneficii enorme pentru ieșeni. Vă prezentăm cele mai importante cinci avantaje pe care le-ar avea locuitorii unei Capitale Europene a Culturii.
Investițiile în domeniul cultural
Lucrările de amploare în infrastructura de cultură aproape că au lipsit în ultimii 25 de ani. De fiecare dată, explicațiile oficiale au fost legate de lipsa fondurilor. Astfel, fiecare ieșean poate observa ușor că avem cinematografe în paragină, monumente istorice distruse, clădiri cu valoare istorică rase de pe fața pământului sau manifestări culturale organizate în spații total improprii. În ultimii ani, la Iași a fost reabilitat doar Teatrul Național, o parte din clădirea Filarmonicii, iar ieșenii nici nu își mai amintesc anul în care au putut vizita Palatul Culturii. Șantierul de la cel mai important simbol al capitalei Moldovei este în continuare deschis, fără date concrete avansate pentru finalizarea totală a lucrărilor. Titlul de Capitală Europeană a Culturii vine cu o serie de obligații pentru autoritățile locale, naționale, dar și europene de a susține investițiile în domeniul culturii, fie că ele reprezintă reabilitarea unor monumente sau construcția unor edificii noi. Această infuzie de capital înseamnă automat locuri de muncă, punerea în valoare a valorii culturale și istorice a multor obiective din municipiu. În plus, pregătirile pentru anul în care Iașul ar urma să fie Capitală Culturală implică și investiții majore în infrastructura edilitară. Monumentele nu pot fi puse în valoare la potențialul adevărat dacă, de exemplu, accesul către ele se face pe străzi pline de gropi.
Creșterea numărului de turiști
Ca o constantă în toate cazurile capitalelor culturale o reprezintă creșterea numărului de turiști. Există și studii realizate în acest sens, unul dintre cele mai elocvente fiind realizat pentru Liverpool. Orașul din Marea Britanie a fost Capitală Culturală Europeană în anul 2008. Conform unor studii realizate de două universități, programul CEC a atras 9,7 milioane de vizite suplimentare. Un exemplu mai apropiat de Iași este cel de la Sibiu. Potrivit datelor prezentate de Asociaţia Sibiu 2007 şi Primăria Sibiu, în 2005 oraşul a înregistrat un număr de 220.000 turişti, iar în 2007 numărul acestora a ajuns la 700.000, 40% din total fiind străini. Prin comparație, în anul 2014, la nivelul întregului județ Iași au fost înregistrați mai puțin de 200.000 de turiști.
Venituri în plus la bugetul local
Investițiile realizate, dar și turiștii veniți la Iași înseamnă și un plus la veniturile bugetului local. Studiile realizate în Lille, Capitală Culturală Europeană în 2004, au demonstrat faptul că fiecare euro cheltuit din bani publici a generat între opt şi zece euro câştig pentru oraş. Pe de altă parte, la Liverpool cheltuielile directe ale vizitatorilor suplimentari au avut un impact economic estimat de aproape 754 milioane de lire sterline. Practic, fiecare turist care va veni, va cheltui bani la Iași, bani care înseamnă venituri suplimentare pentru firmele care dețin unități de cazare, pentru zonele de alimentație publică, dar și pentru instituțiile culturale. Automat, veniturile suplimentare ale firmelor aduc și încasări mai mari la bugetul local și se deschid noi oportunități de investiții publice.
Efervescență culturală
Beneficiile nu sunt concentrate doar pe parcursul anului în care oraşul este capitală culturală, ci şi în anii post-eveniment. Multe evenimente gândite și puse în practică pentru programul CEC au fost continuate și după anul în care orașul a fost Capitală Europeană a Culturii. Astfel, viața culturală a urbei va cunoaște o continuă dezvoltare, cu punct de pornire dosarul de candidatură la acest prestigios titlu european. Manifestări existente pot căpăta o altă dimensiune cu o finanțare adecvată. În plus, publicitatea făcută evenimentelor la nivel internațional poate genera o dezvoltare durabilă a turismului local. Poate genera dorința turiștilor de a reveni la Iași, pentru un eveniment anual de tradiție și după 2021.
Notorietatea
Iașul este deja cunoscut la nivel național pentru specialiștii pregătiți în universitățile locale. Desemnarea orașului drept capitală europeană a culturii va genera și o creștere a vizibilității. Notorietatea câștigată astfel va ajuta la îmbunătățirea imaginii Iașului atât la nivel național, cât, mai ales, la nivel european. Un oraș deschis la proiecte culturale, un centru universitar de top confirmat la nivel național pot reprezenta atuuri majore în atragerea de noi investitori și crearea de noi locuri de muncă. Astfel, tinerii absolvenți ai universităților ar avea mai multe motive să rămână la Iași și să profeseze în cadrul unor companii de renume.
Cu cine ne batem
Alături de Iaşi, orașele intrate în competiția locală pentru desemnarea capitalei europene a culturii în 2021 sunt: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara.
