Prea cunoscuta rețea de socializare a devenit în ultima perioadă un soi de apendice al CV-ului. Tot mai mulți angajatori, exceptându-i pe cei care scriu direct în anunț că vor „fete mijto”, apelează și la profilul de Facebook al candidatului pentru a vedea dacă nu-l angajează cumva pe viitorul O. J. Simpson…

Cum acționează patronul-spion

De fapt, curiozitatea angajatorilor este deja teoretizată de către specialiștii în Haș Er (HR, Human Resources, „Resurse Umane”, cum ar veni). „După ce m-am uitat pe CV, mă duc pe contul de Facebook şi o urmăresc. Ce poză şi-a pus la profil, după care mă uit un pic şi la celelalte fotografii. Ce văd? Din toate fotografiile ei, observ că este o persoană care a decis să pună aici poze de la evenimente. Observ că evenimentele sunt nişte evenimente serioase. Deci, sunt petreceri vesele, cu oameni serioși, e ok. După care văd că are poze din vacanţă. Bun. Văd că a călătorit, ceea ce îmi spune că are un nivel material ok. Văd a a făcut nişte poze interesante din Egipt. E ok. Nu m-a deranjat nimic. Nu are poze obscene. Asta caută, de fapt, angajatorul: lucruri penibile. După fotografii, recrutorii se mai uită pe scurt la câteva comentarii, iar dacă exprimă poziţii foarte vehemente, atunci poate fi declasată”, spunea, la începutul anului, Mihaela Forgaciu, specialist în resurse umane şi proprietar al unei agenţii de profil.

Salariu în funcție de like-uri

Practica aceasta s-a încetățenit și prin Iași, dar a şi evoluat niţel în două direcţii. Prima este cea clasică, de vizualizare a profilului candidatului înainte de semnarea contractului de muncă.

Recent, o tânără aflată în căutarea jobului de vis a avut de-a face cu un astfel de angajator. Locul de muncă era de asistent virtual la o firmă australiană care caută în continuare colaboratori în Iaşi. „Acest contract are o durată de aproximativ două ore pe zi, patru zile pe săptămână, cu potenţialul de a colabora în continuare. De asemenea, munca trebuie să fie completată într-un program foarte strict, între 12.00 a.m. şi 3.00 a.m. Posesiunea unei conexiuni la Internet pe care să ne putem baza, la fel ca şi vorbitul limbii engleze fluent, sunt necesare. Salariul este negociabil. Aplicaţi inclusiv în engleză şi includeţi un link către profilul dumneavoastră de Facebook şi Linkedin”, se arată în anunţul de angajare al companiei Fruit en Route.

Cea de-a doua aduce un pic a voyeurism corporatist. Adică, sub masca unui şef jovial şi simpatic pe sus-numita reţea de socializare se ascunde o Mata Hari gata să muşte din beregata subalternului la cel mai mic semn de rebeliune. Conversaţiile şi comentariile la videoclipuri sunt urmărite mai abitir ca programele de ştiri, iar like-urile la evenimentele companiei reprezintă criterii de salarizare.

Vedeţi? Asta se întâmplă când şefii au prea mult timp liber, iar subalternii chiar îşi fac treaba! Luaţi aminte!

Se întâmplă și la case mai mari…

Dincolo de aspectele legate de relaxare şi de socializare, Facebook-ul a devenit o parte atât de importantă în viaţa unora încât poate ajunge să-i coste şi jobul. Nu se întâmplă doar în România, ci şi la case mai mari. O angajată a companiei de asigurări Nationale Suisse şi-a pierdut serviciul după ce a fost surprinsă accesând site-ul de socializare în timp ce se afla în concediul medical pe care-l ceruse deoarece nu mai putea lucra la computer.

Mai mult, chiar zilele trecute o angajată a unui lanţ de restaurante din Statele Unite s-a pozat ţinând un carton pe care era scrisă o glumă cu tentă rasistă. Şefii au aflat de fotografia fetei devenită viral pe Facebook şi au concediat-o imediat.

Modificările aduse recent Codului Muncii au simplificat mult viaţa angajatorilor care vor să scape de un salariat. „În măsura în care, prin postările pe care le realizează pe site-urile de socializare, salariaţii nu-şi respectă obligaţiile asumate faţă de angajator, acesta din urmă poate dispune desfacerea contractului individual de muncă din motive disciplinare”, explică avocatul Daniel Cîrstea, partener al firmei de avocatură Dragne & Asociaţii.

Potrivit acestuia, legislaţia muncii prevede posibilitatea părţilor (angajator şi salariat) să negocieze în cuprinsul contractului individual de muncă anumite clauze specifice, cum ar fi clauza de confidenţialitate.

Like&Share